Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Ambient

Nu există imobile de patrimoniu pe care le pierdem. Nici fizic, nici din vedere...

interviu cu Vasile Munteanu, seful Directei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Iasi

-Exista un Program national de Reabilitare a Monumentelor Istorice, iar Iasul ocupa un loc secund atât din perspectiva finantarii, cât si din cea a obiectivelor avute în vizor. Cum se traduce în practica acest atu?

-Este o pozitie fireasca, nu neaparat un atu, ci o mostenire despre care putem afirma ca nu ar detine, din pacate, toate mobilele din zestre în cea mai buna stare. Vorbim totusi de o capitala a Moldovei, fosta Curte Domneasca, împreuna cu tot ce implica pe atunci un asemenea statut. Sa amintim doar de practica nobilimii de a detine case în zonele limitrofe si sa adaugam existenta siturilor arheologice, data fiind zona propice conditiilor de locuit.

-În urma inventarierii pe care ati initiat-o, câte asemenea obiective numara Iasul?

-Nu mai putin de 1.644. O lista a acestora exista deja, dar îsi avea carentele ei sub aspect informativ. Lipsea localizarea exacta a siturilor arheologice si a fost necesara fisarea lor detaliata. Date vagi de genul "sit localizat la marginea satului X la circa 20 de km de Y" nu mai erau nici pe departe unele concludente. Între timp, asezarile rurale fie s-au extins, fie s-au restrâns astfel încât apareau confuzii. Orice aviz se elibereaza luând în calcul si zona de protectie (care poate varia de la 100 la 500 de m) a unui obiectiv istoric. Or, jucându-te cu cifre aproximative, erorile nu sunt excluse. A fost un pas necesar, care a necesitat doi ani de munca si a beneficiat de metode moderne precum localizarea prin satelit.

-De ce credeti ca este considerata institutia pe care o conduceti si implicit persoana dumnevoastra drept una incomoda?

-Sper ca nu doar incomoda, ci si importanta. Poate de vina sa fie refuzul declasarii unor obiective de pe lista de patrimoniu si, pe alocuri, neacordarea unor avize. Nu e prima data când afirm ca orice declasare este practic imposibila atâta vreme cât nu poti plasa ceva în loc. E ca un buzunar din care scoti în nestire bancnote fara nici cea mai vaga speranta la noi resurse. Deja vorbim de-alungul timpului de eradieri. Un bun exemplu ar fi Casele Teodorenilor aflate în vecinatatea UPA. De ce s-a întâmplat asta? Poate si gratie unei anume timiditati de care autoritatile au dat dovada dupa 1989, odata cu retrocedarile. A fost o perioada în care s-a preferat o atare larghete, în pofida impunerilor de orice fel. Revenind însa, posibilitatile de largire a listei sunt practic infime, dar din fericire exista. Solutia ar putea sta, de pilda, în introducerea de structuri industriale pe lista de patrimoniu, precum exemplul recent al Halelor de la Nicolina sau Fabrica de caramida de la Ciurea, vestigii foarte pretuite în tarile europene. Sau înscrierea pe lista a unor descoperiri arheologice inedite precum cele din pasajul de la Hala Centrala sau ale Conacului Domnesc de la Palas. De ce sa conservam ruine? Gânditi-va ce fascinatie a dezvoltat în Anglia ansamblul Stonehedge. În cazul nostru, unui calator strain i-a stârnit admiratia un simplu grajd si nu s-a sfiit sa exclame "grajduri ca ale domnitorului Lupu nici regele Angliei n-a avut". Cât despre avizele refuzate, n-am facut-o pentru ca asa ni s-a parut, ci si legislatia ne-a ajutat. E si cazul foartei disputatei cladiri de peste 150 de etaje... Înca nu-mi explic cum s-a ajuns pâna la noi cu avizarea când proiectul ar fi putut fi stopat de Serviciul pentru protectia mediului sau Circulatie dat fiindca era previzibil faptul ca ar fi strangulat principalele artere. Si pentru ca suntem la acest capitol, vreau sa subliniez ca n-am fost viteji si la Palas, pentru simplul motiv ca vorbim de un obiectiv categoria A aflat direct sub avizul Ministerului Culturii. Dar în general, un plan de urbanism coerent nu i-ar dauna Iasului.

-Ati declarat surprinzator ca vedeti în criza economica un posibil aliat al cladirilor cu valoare istorica si ca dincolo de intemperii vecinii si proprietarii le dauneaza semnificativ. Detaliati...

-Protectia unui monument tine si de vizibilitatea lui si cu asta tai de pe lista vecinii care privesc pofticios si se simt incomodati de vreme ce îsi doresc cu scop de eficientizare a investitiei cladiri grandioase pe orizontala ridicate pe suprafete relativ mici. Or, criza aduce parca un soi de armistitiu. Cât despre proprietari, gânditi-va ca la noi, dupa mai bine de 20 de ani, exista înca procese de retrocedare pe rol. S-au rezolvat acum foarte recent problemele Filarmonicii de pilda sau Conacului Petre Carp. Pentru Coloseul Bragadiru, cunoscut ca Cinematograful Tineretului, însa situatia ramâne în impas. Cladirea tine de acel Centru al Cinematografiei care functioneaza autonom de Ministerul Culturii si care, pentru a nu crea un precedent, refuza sa-l dea în folosinta autoritatilor locale. Deci hatisuri legislative care nu tin de noi cei de la Iasi. Din fericire, s-a întâmplat ca imobile importante ale Iasului sa aiba proprietari potenti financiari care nu numai ca nu s-au opus, dar au si ajutat. Vorbesc de Ministerul Culturii, în cazul Palatului Culturii si Teatrului National, sau cel al Învatamântului, pentru Palatul Copiilor, Biblioteca Centrala Universitara sau Universitatea "Al I. Cuza".

-În ciuda vocilor cârcotase, progresul reusit prin finalizarea unora din cladirile mentionate mai sus, dar si a Muzeului Unirii, Bisericii Armene sau Casei Pogor este vizibil. Personal, sunteti multumit de rezultat din punct de vedere estetic vorbind si ma refer la culoare, finisaje, materiale folosite...

-Da, per total da. Oricât de a la Caragiale ar suna, pentru aceste amanunte s-au înfiintat comisii speciale. Culoarea a fost adeseori motiv de disputa, s-a tinut cont de cromatica initiala, de patina si evolutie în timp s-au aplicat chiar tehnici speciale pentru obtinerea culorilor folosite în epoca respectiva. Sub aspectul detaliilor arhitecturale sau interioarelor, îmi place ce-a iesit la BCU, de pilda, dar au existat cazuri în care am fost nevoiti sa ne aratam mai putin "fermi". Vorbim de Spitalul Militar, aflat în proprietatea Ministerului Apararii, unde lucrarile stagnau, iar starea imobilului tindea sa se acutizeze. Aici am insistat pe culoare sau decoratiuni interioare, dar am lasat garda jos daca vorbim de tâmplaria ferestrelor, care nu e tocmai cea mai buna alegere. Dar sunt detalii reversibile. Aceeasi situatie va aparea la Palatul Roznovanu, unde lucrarile vor debuta în sfârsit în cursul acestui an si unde dupa multe si repetate discutii s-a ajuns la un consens privind fatada. Nu toate partile implicate însa adera la solutiile gândite pentru stabilizarea imobilului.

-Si totusi bulevardul Stefan cel Mare, s-o recunoastem cel mai cunoscut strainilor, cu mai toate obiectivele sale de la Mitropolie la Biserica "Trei Ierarhi" la Palatul Culturii sau Teatrul National este în santier. Data fiind situatia, nu pot fi propuse si promovate rute de atractie turistica adiacente.

-Am convingerea ca, în maximum trei ani, lucrarile vor fi definitivate în cazul proiectelor de reabilitare aflate în derulare. Si da, încercam sa canalizam atentia spre noi obiective prin evenimente derulate în muzee aflate pe strazi marginase precum Kogalniceanu sau Muzeul "Petru Poni". Printr-o finantare obtinuta la sfârsitul anului trecut se schimba acolo tematica muzeala si elementele muzeo-tehnice în favoarea unei expuneri moderne si civilizate.

-Într-un foarte succint bilant, care ar fi plusurile si minusurile anului 2009 în domeniu?

-Sunt multumit ca unele dintre cele mai dragi cladiri iesenilor au fost reabilitate în ciuda slabelor premise. În cazul unora, situatia tindea spre eternizare si începeam sa vorbim deja de mai multe decenii de stagnare. Sunt multumit ca, în cazul altora, santierul demarat are sanse de finalizare nu doar optimiste ci sigure, deoarece iata beneficiaza de un flux financiar continuu si neanulat iata nici pe timp de criza. La Catedrala Mitropolitana, lucrarile se afla în stadiu avansat si demareaza acum altele de extindere în subsol, unde proiectul indica realizarea unor spatii expozitionale. Complexul "Trei Ierarhi" a beneficiat de mâna de lucru autentica, de restauratori în piatra veniti din Ardeal si procedee complicate. Cert e ca schelele încep sa coboare si sunt sanse sa admiram obiectivul în toata splendoarea nu mai departe de vara lui 2011.

Finalizarea inventarierii nu e nici ea lipsita de importanta. Cât despre minusuri, pe acestea le consider a fi provocari ale anului în curs si e firesc sa fie asa. Dar previziunile suna bine. Se încheie lucrarile la Palatul Ruginoasa si prin octombrie si cele de la pasajul Hala Centrala. Vor exista acolo spatii comerciale, se vor organiza evenimente deci are sanse de a fi pus în valoare spre deosebire de ce s-a întâmplat la Cub.

Apar în vizor noi si noi lucrari. Noi nu suntem ordonatori de credite, dar ne vom concentra asupra unor obiective disputate precum Biserica Nicorita, Casa Xenopol, Manastirea Frumoasa sau Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu. O mare problema o constituie însa si casele sociale, vorbim de bijuterii arhitecturale localizate în Copou, Tatarasi, strada Elena Doamna sau Pacurari, în care s-au aciuat oamenii strazii. Avem toate bunele intentii, dar nu este deajuns. Pentru eliberarea lor ar trebui sa se rezolve factorul social prin construirea unui bloc, de exemplu, destinat în exclusivitate acestor locatari fara dare de mîna si e greu. Concluzia ar fi însa ca nu riscam sa pierdem imobile cu importanta istorica. Nici fizic nici din vedere...

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi