Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Arte

Avatarurile unei profesii: arta de a fi designer, nu mercenar pe frontul bradului

Exista opinia ca a fi creator de forme (si aici includ formele industrale, logo-urile si intregul pachet de identitate vizuala, sigla si pictograma, formele accesorizante si fashion, amenajarile) este asemanatoare cu a fi scriitor: nu necesita decat simt estetic, precum si dorinta de a o face. Atata timp cat de rezultatul obtinut beneficiaza insusi creatorul, lucrurile sunt clare si binevenite. Mai mult ca in alte domenii, diletantismul poate fi chiar periculos. Daca se creaza pentru societate, profesionalismul in design presupune cunostinte de rezistenta materialelor, a tehnologiilor de obtinere, ergonomie, marketing, proiectare, calitati de lider si capacitate previzionara.

Exista designeri specializati pe forma artistica, obiectul avand rol decorativ. In orice caz, creatorul lipsit de cunostinte tehnologice si stiintifice se dovedeste a fi la fel de putin preferabil ca cel lipsit de cultura artistica. Cea mai importanta indemanare pe care un designer o aduce in munca sa este abilitatea de a recunoaste, de a izola, de a defini si de a rezolva probleme. Designerul se defineste ca persoana constienta de importanta sociala a fiecarei forme noi lansate pe piata; obiectele  produse sunt chemate sa fie perfect functionale, sa nu prezinte riscuri beneficiarului, sa introduca un plus de confort si frumusete si, mai ales, un plus de ordine. El este predispus noului, solutionarilor creative. Gandirea sa este divizata in mai multe categorii: una  analitica, una rationala, una rutinala si o alta (si cea mai importanta in cazul de fata) este cea creativa. Gandirea creativa poate surveni in urma unei sclipiri de geniu intr-un moment de revelatie, in somn sau nu (creativitate spontana) sau in urma unui travaliu sistematic (creativitate sistematica).

            Faptul ca un obiect de design industrial se cere sa fie cat mai usor de folosit, manevrat, manipulat; sa ofere maximum de confort, sau randament posibil la momentul respectiv; sa necesite minimum de efort pentru realizare, intretinere ori functionare, nu presupune si excluderea consecintelor aparitiei pe piata a acelor obiecte. Exista, totusi, diferite tipuri de consecventialitati care depind de tipurile de consecinte relevante in evaluarea morala pe termen lung a actiunii intreprinse de designer si, mai apoi, de intreaga echipa de productie si marketing. Satisfacand toate aceste conditii, obiectul va trebui sa aiba, totodata, o infatisare cat mai placuta si sa serveasca trebuintelor umane, in scopul binelui.
            Doar ca, in virtutea productiei tot mai abundente, a dorintei exagerate de acumulare de bunuri materiale, apare si riscul poluarii, depopularii etologice, a dezastrelor naturale provocate inconstient prin exploatari irationale. Intreaga istoriografie moderna si contemporana vrea sa dea dovada de o tinuta de viata mai sigura, de un „ideal” mai sigur.  Obosita, surpa rolul de critic si capata, in acest fel, doar rolul de creator. „Eu simt ca ideile se gasesc din belsug si sunt ieftine si ca este gresit sa faci bani pe seama nevoilor altora. Eu am avut norocul sa-i pot convinge pe multi dintre studentii mei sa accepte acest punct de vedere”– spunea designerul Victor Papanek, cel care a modelat mentalitati a zeci de generatii de studenti americani ai artelor aplicate.

      Lui ii parea nedrept sa amane difuzarea designului unei jucarii terapeutice utile unor copii cu handicap locomotor o perioada indelungata, pana la obținerea unui drept de autor, de exemplu. „Daca o agentie, de oriunde, ne scrie, studentii mei vor trimite toate instructiunile gratis. Eu insumi incerc sa fac acelasi lucru”.
            Analizand modul de gandire european care a luat o orientare gresita spre profit imediat, trafic de patente si hiperproductie, pare a fi etic si de bun augur sa ne gandim daca nu ar fi chiar indicat sa ne intoarcem cu cinci-sase decenii in urma, relegand astfel firul activitatii de design dupa modelul invataturilor date de scoala lui Papanek. Prin metode si tehnici complexe, implicand strategii integrate indelung studiate de specialisti, concerne si companii sunt tot mai adesea interesate de climatul emotional al opiniei publice, precum si dispozitivele comunicationale prin care acestea pot capta simpatia actorilor privati si/sau sustinere la nivelul deliberarilor publice. Strategia de marketing politic se bazeaza tocmai pe o „informatie emotionala” deja introdusa adanc in spatiul „civil” prin radacinile din „climatul emotional cotidian” , intocmai precum reality-show, talk-show, big-brother - importuri europene ce si-au dovedit succesul emotional in Romania.
            In momentele de cotitura, de criza acuta insa, apar tendinte de ruptura totala cu trecutul. Radicalismul extrem este pista pe care aluneca oamenii insetati de innoiri si care si-au pierdut identitatea. Absorbiti exclusiv de perspectiva viitorului, ei sunt lipsiti nu numai de interesul fata de trecut, ci si de simtul necesitatilor reale ale epocii lor. Luati de valul brandurilor create fals mediatic in campanii de promovare a unui produs, nu doar tinerii ajung sa se identifice cu ele. Nu pot fi trecute cu vederea „generatiile  Coca-Cola", „generatia PRO”, isteria „Urmeaza-ti inima si castiga”.
            Insusi cuvantul brand desemneaza si infierare, stigmatizare!

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi