Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Arte

Iluzia lui „a arata” vs. „a fi”

Una din finalitatile pe care si le propune omul postmodernist este imaginea: imaginea de firma, imaginea de produs, imaginea publica, impresie, imaginea de sine. O imagine se vrea comunicata si receptata ca ideala. Imaginea perceputa este, in fapt, ceea ce conteaza in formarea unei pareri. De cele mai multe ori realitatea este distorsionata anetic pentru a se crea o imagine pozitiva, care sa ofere placere receptorului. Selectiile, ierarhizarile, preferintele acordate obiectelor, fenomenelor, creatiilor materiale sau ideale ale omului, comportamentelor umane, dupa masura in care ele satisfac la un moment dat, sau in general trebuintele, dorintele si idealurile lui, se finalizeaza si ele in ceea ce numim valori-model.

Modelele masoara nivelurile de civilizatie ale societatii contemporane, dimensioneaza capacitatile creatoare ale omului integrat in socialul postmodernist, conferind astfel, uneori, sens si finalitate actiunilor sale. Ori aceste „imagini” cu cat sunt mai bine create, cu atat mai mult pot deveni modele cu repercusiuni imorale pentru tinerele generatii: „vedete” de televiziune, cinematografice, muzicale, sportive, etc.

 

Acest halou de reprezentari ale ideilor, sentimentelor, atitudinilor, credintelor explicite (sau nu), mai mult sau mai putin constiente si profunde, uneori cu un continut emotional, dar intotdeauna important a fost recunoscut si studiat din 1950. Ce este imaginea? Intr-un sens larg, este ansamblul perceptiilor pe care un individ le are vis-à-vis de un obiect.                     
            In ceea ce priveste imaginea corporatista, acestea acorda o foarte mare importanta constituirii si mentinerii unei imagini favorabile pentru ele si serviciile prestate, produsele comercializate, aceasta fiind o modalitate sigura a sporirii veniturilor. Cunoasterea imaginii pe care o au cumparatorii despre un produs sau serviciu prezinta o mare importanta, deoarece imaginile au functia de element formativ de opinii si atitudini, influentand aprecierile consumatorilor pe care le sugereazasi, prin aceasta, manifestarile lor de cumparatori.
            In ceea ce priveste imaginea de produs, aceasta semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul cumparatorilor. Fiind o componenta motivationala de natura subiectiva, ea este rezultatul modului de percepere a unui produs sau a unei marci de catre utilizatori sau consumatori. O imagine clara, pozitiva si diferentiata „scoate” produsul respectiv in evidenta, conferindu-i o pozitie de sine statatoare in oferta globala, la fel cum o imagine difuza, negativa poate compromite succesul de piata a unei marfi corespunzatoare calitativ.
            In perioada timpurie a crestinismului, arta si-a gasit justificarea existentei in Biblia Pauperum (Biblia saracilor), care reprezenta in imagini, pentru cei care nu stiau sa citeasca, celebrarea istoriei sacre.

 

            Intr-o faimoasa declaratie, in jurul anului 600, papa Grigore cel Mare afirmase ca „imaginile sunt pentru oamenii simpli ceea ce scrisul este pentru invatati”. Povestirile biblice erau astfel „citite” in picturile puse in fata ochilor privitorilor.

            Dar unde este factorul etic atunci cand imaginea este falsa, cand in spatele ei se afla o calitate indoielnica, sau, si mai grav, cand „marfa” este omul?
            Analizata inca din primele scrieri cu caracter etic, libertatea a fost inteleasa fie ca „a face ceea ce vrem”, fie ca „subordonare la legile comunitatii”, fie ca „subordonare la legile propriei ratiuni”. Libertatii i se subscriu doua forme de manifestare: libertatea externa – legata de contextul social in care traim si libertatea interna sau a spiritului. Dintre cele doua forme de manifestare, libertatea interna este universala, adica este posibila la nivelul fiecaruia dintre noi. Rezultatele libertatii interioare pot fi manifestate mai mult sau mai putin in functie de caracteristicile libertatii externe. Eliberarea interioara se face prin realizarea persoanei, integralitatea omului. Ea este in acelasi timp o lupta permanenta. Parafrazandu-l pe N. Berdiaev putem spune ca victoria impotriva determinismului materiei nu constituie decat unul dintre aspectele problemei persoanei, si nu cel mai important, inainte de toate, este vorba despre o victorie completa asupra sclaviei. Inseamna infrangerea iluziilor mincinoase care reprezinta pentru om o sursa de sclavie, a unei sclavii de care el nu isi da seama. Lumea e rea nu din cauza materiei, ci pentru ca omul nu este liber, pentru ca omul este aservit. Raul se poate prezenta in existenta umana nu numai in forme usor de descoperit, ci chiar sub falsul aspect al binelui. Prada unor pasiuni imaginare, exagerate, exaltate, unor terori religioase, nationale si sociale umilitoare, viata rataceste drumul. Pe acest teren se naste aservirea omului.
            Idealul uman de frumusete catre care tinde o anumita colectivitate, la un anumit moment dat al istoriei sale, devine, astfel, idealul estetic al epocii. Acest ideal, general–valabil angreneaza rezultantele sociale si economice, cutumele societatii respective si defineste caracterologic poporul si timpul pe care le reprezinta.

            O data cu modernitatea apar controverse cu privire la natura frumosului care au drept consecinta un proces de eroziune constanta a conceptului de frumos universal, transcendent, etern, iar dorinta de „a avea” precum burghezia ori aristocratia de alta data si „savurarea” tipului de arta pe care aceasta o prefera, dar in conditii facile, excluzand creatia autentica, marcheaza aparitia conceptului de „frumos”, un accesibil, efemer, usor de accesat de oricine, care poate fi vandut, cumparat si folosit pentru libera placere a oricui. Rochii din vascoza, decupate obraznic, impodobite pana la refuz cu paiete si „cristale” autocolante din sticla colorata, manusi care depasesc nivelul cotului din dantela de nylon, pantofi din piele „ecologica” (care nu au mai nimic in comun cu ecologia, avindu-se in vedere distrugerile ce au loc prin consum adiacent si poluare) precum si mult prea multe altele.

            Surogatismul, ca fenomen de inlocuire si diluare valorica este un fenomen intalnit la tot pasul in societatea contemporana, neputand fi redus doar la dimensiunea artistica, ci facand parte dintr-un spectru mult mai larg care cuprinde elemente economice, sociologice, psihologice, morale. Pierdute in aceasta lume hipermateriala a iluziilor, femei tinere si varstnice, barbati, copii mari si mici vor sa fie „frumosi”. Ori, frumusetea mult ravnita este cosiderata a fi un altfel de „a arata”, prin tatuare sau adaugare de masti pictate cu aerograful, adaosuri ce amintesc de ridicolele peruci ale nobililor secolelor XVII-XVIII si kilogramele de pudra.
            Totusi, domeniul artistic este „terenul de joaca” al inlocuitorilor, cel in care „a fi” este inlocuit cu mai usor obtinutul „a arata precum”. Un exempu graitor in acest sens poate fi „loock”-ul din „fashion”-ul monden. Printr-o migratie indrazneata, aerograful si tatuajul permanent isi face loc in arta machiajului, unde isi incepe misiunea de „camuflare” a defectelor fizionomice, prin punere de masti, intr-o disperare continua de a afisa „frumusetea”. Uneori dorinta de schimbare este atat de arzatoare incat se recurge la impanturi, operatii complicate pe iris si pupila, precum si modificare a sistemului osos.

            „A dispune de tine ca de un simplu mijloc pentru realizarea unui scop oarecare - considera I.Kant - inseamna a injosi in persoana ta umanitatea careia omul i-a fost de fapt incredintat spre pastrare. In masura in care se foloseste pe sine doar ca mijloc de satisfacere a nevoilor animalice, omul renunta de fapt la personalitatea sa

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi