Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Arte

Sinergetica Design-ului Viu spre sacralizarea constienta a actului artistic

Omul are, in permanenta, nevoie de acordul cu el insusi, cu ceea ce il determina in esenta sa, cu constiinta sa. Concordanta cu ceilalti nu o poate realiza decat daca intra in relatie cu ei ca fiinta libera, rationala, acceptand libertatile si drepturile celorlalti. Privit din perspectiva influentei pe care o exercita asupra structurii ideologice si spirituale a unei societati, un nou concept de design implica o teorie estetica (exprimata ca atare sau concretizata intr-un anumit tip de productie artistica) plasata pe pozitii sociale de reactie ce isi poate vadi beneficitatea sau nocivitatea cu mare virulenta.

Economistul si futurologul A. Töffler facea public in anul 1970 in ”Socul viitorului” rezultatul observatiilor sale cu privire la caracterul accelerat a transformarii umane: din mai bine de 800 de generatii pe care le prezinta omenirea in ultimii 40.000 de ani, 650 au vazut lumina zilei si au trait in grote, iar din acestea circa 70 au comunicat prin semne scrise, sase au fixat ideile pe hartie, patru au masurat timpul, cu oarecare precizie si doar doua au cunoscut motorul electric. Este evident ca tehnica, tehnologia, stiinta sunt in plina ascensiune, fapt ce duce la o continua si galopanta metamorfozare a socialului si a relatiei intre indivizi, precum si intre fiecare membru a societatii si mediul inconjurator. Intreaga omenire asista la o explozie de bunuri de consum, o perisabilitate fara precedent, o circulatie intensa si cerere intensa de produse de tot felul. Daca in urma cu putin mai mult de doua decenii reactiile la industrializare au fost timide, secolul XXI obliga omenirea la a cere raspuns industrializarii si productiei economice mondiale la interogarea Incotro? si Pana cand? Este designerul un mediator a acestor transformari socio-umane?
            Prin insasi natura meseriei sale designerul este vesnic supus noului, interdisciplinarului, ineditului. Lui i se cere in permanența sa fie la curent cu cele mai noi tehologii, cea mai noua tehnica, dar si cu ultimile cuceriri ale stiinței mondiale. Teoria cuantica dezvaluie existența unui camp energetic cosmic, universal, in care toate elementele sunt corelate la nivel subatomic, cuantic, apropiindu-se astfel de concepțiile religioase (fie din Orient, fie din Occident).
            Expansiunea Universului si schimbul global de particule universale (Perlmutter, Schmidt, Riess); teoria vortexurilor (Descartes, Gauss), a informateriei (Draganescu) si a haosului (Lorenz); proporția de aur (da Vinci) si fractalii (Mandelbrot); supercorzi, stringuri si campul unificat de cuante (Green), nivelele de realitate (Nicolescu) si logica de tip si-si (Lupascu), structurarea si destructurarea materiei (Emoto); emisiile electromagnetice cerebrale si ale inimii (Braden), biogenetica, reconfigurarea catenelor  ADN si activarea sinapselor cerebrale in urma credinței (Lipton) si multitudine de alte teorii (acceptate sau inca nu de autoritatațile stiințifice) care nu pot fi ignorate de un designer, pentru ca acestea demonstreaza ca ablolut nici una din ideile si lucrarile lor nu raman fara ecou supra fizicului, biologicului si psihicului uman.
Potrivit ultimelor concluzii ale cercetarilor biologului Bruce Lipton, mintea constienta de sine, situata in cortexul pre/frontal, este auto-reflexiva. Ea este un ”organ de simț” nou dezvoltat, care observa propriile noastre emoții si comportamente si are acces la propria noastra baza de date stocata pe termen lung, poate chiar generații. Mintea constienta de sine este extrem de puternica; ea observa, evalueaza, decide; poate sa modifice programul in mod constient. Putem sa alegem in mod constructiv cum sa reacționam la semnalele de mediu si daca sa reacționam sau nu.  Percepțiile noastre devin adevarurile noastre.  In cazul in care matricea originala este perturbata (in sensul cunoscut in religie ca fiind comis ”pacatul - cu gandul, cu vorba sau cu fapta”), percepțiile inexacte din mintea noastra subconstienta, dobandita de la stramosi sau „invațatori” actuali in mintea noastra subconstienta, nu sunt deloc ”monitorizate” si se vor angaja, din cauza rutinei, la comportamente inadecvate si restrictive. Acesta teorie rastorna ideea biologiei materialiste precum ca mintea nu este un concept biologic acceptabil, daca nu e materie... nu trebuie luata in seama. Percepția aceasta s-a dovedit a fi incorecta intr-un univers al mecanicii cuantice.
Cu alte cuvinte credințele sunt cele care controleaza sistemele! Pentru ca, asa cum si Mahatma Gandhi spunea,  credințele noastre devin gandurile noastre; gandurile noastre devin cuvintele noastre; cuvintele noastre devin acțiunile noastre; acțiunile noastre devin obiceiurile noastre; obiceiurile noastre devin valorile noastre; valorile noastre devin destinul nostru.
Cuceririle fizicii cuantice au generat restructurari de fond si in problema unor perechi antinomice majore pentru destinul psihologiei, ca aceea dintre obiectiv-subiectiv si rational-irational. Din perspectiva cuantica, materia (tocmai obiectul muncii designerului) nu e solida, iar intre contradictii nu exista opozitii violente, ci conlucrare si competitie fertila, intemeietoare, fara de care sistemul isi pierde dinamismul. Observarea ca o cuanta este cand corpuscul, cand unda determina faptul ca exista o conlucrare intre antinomii. Binele nu este bine in absenta raului, frumosul nu exista fara urat. Intregul univers, cu toate manifestarile sale, constituie un singur organism, un sistem viu, in care fiecare fenomen isi are importanta sa si totul se afla in inextricabila conexiune cu toate. Numai cunoasterea totalitatii legaturilor dintre parti poate conduce la dezvoltarea intregului.
Ne aflam la inceputul explorarii diferitelor nivele de realitate,  a asocierii cu diferite nivele de perceptie, de acceptare a trans-disciplinarului si trans-personalului, a „autotranscendentei”. Iese la lumina un alt tip de evolutie legata de cultura, stiinta, constienta, relatia cu celalalt, care implica evolutia individuala si evolutia sociala. Acest Tot se deschide catre zona de non-rezistenta a sacrului, al tertului inclus. „In masura in care asigura armonia dintre Subiect si Obiect, sacrul are parte integranta a noii rationalitati”. Prin alaturarea sacrului, Obiectul si Subiectul devin unul si se transforma reciproc in actul cunoasterii. Unitatea este sustinuta de o crestere de constiinta. Astfel designerul se va gasi si se va privi in tot ceea ce vede realizand ca este ceea ce este, iarmorala ca fenomen uman, capata aspect al vietii spirituale, al culturii. Constiinta morala se constituie, asa cum am aratat, in trepte ; dar, odata dezvoltate nivelurile sale superioare, omul nu mai actioneaza in virtutea deprinderilor sau constrangerilor morale, ci ca urmare a unei dezbateri interioare, spirituale.
 Dizarmoniile, daunele profunde ale organismului natural, pe care le mai constatam astazi, se datoreaza lipsei unei astfel de viziuni sinergetice. In faza actuala, de maturitate a omenirii, lumea materiala (vizibila) si lumea spirituala (invizibila) nu mai pot fi privite separat si ca fiind, fiecare in parte, suficienta siesi.
            Sinergetica (orientare creata in anul 1971 de fizicianul german H. Haken) deschide orizontul sintezei integratoare si creatoare nu numai in gandirea stiintifica, ci in arte si in toate domeniile umanului. Ea il invata pe om ca numai cunoasterea totalitatii legaturilor dintre parti poate conduce la dezvoltarea intregului. Elogiind sinteza ca trasatura definitorie designului, nu trebuie sa uitam ca sinergetica pleaca de la componentele interne, deci de la analiza, clarificand elocvent unitatea dintre analiza si sinteza, dand prioritate sintezei. Orice unitate este sustinuta de o crestere de constiinta. Obiectul si subiectul devin unul si se transforma reciproc in actul cunoasterii. Astfel, omul se va gasi si se va privi in tot ceea ce vede realizand ca este ceea ce este. Prin cresterea puterii sintetice a privirii noastre se deschide perspectiva "de-a vedea mai mult si mai bine", ceea ce ne-ar ajuta sa intelegem sensul cosmic, unitatea organica a universului in care totul apare si exista in functie de tot. Prin separarea individului de natura si Univers, de gandurile, trairile, trupul sau si mediul in care traieste, individul este predispus conflictului interior. In filosofia limbajului, in metafizica si, mai recent, in filosofia stiintelor si a mintii am fost martorii unei „renasteri rationaliste“, stimulata de catre importantul rol atribuit intuitiilor rationale drept sursa principala, diferita de cunoasterea stipulativa, pentru cunoasterea a priori.
S-ar parea ca acest val nou nu s-a produs in mod accidental. Astfel, in stiintele ce cerceteaza activitatile mentale, precum si in filosofia mintii, chestiunea centrala, extrem de controversata si de dificila, care vizeaza fie relatia dintre minte si structurile si functiile creierului, fie explicarea naturii constiintei fenomenale, este aceea daca setul de stari si de proprietati mentale poate fi redus la un set de stari si de proprietati fizice sau daca cele dintai pot fi explicate doar in termenii celor din urma. Henry P. Stapp, cercetator la Institutul de Fizica Teoretica al Universitatii din California concluzioneaza in lucrarea Mind, Matter and Quantum Mechanics ca fizica cuantica ofera un ansamblu de cunostinte capabile sa dezlege unele dintre misterele constiintei: propria constientizare, constientizarea faptului ca existam si ca suntem constienti.           Constiinta este un sistem cuantic, iar reflexivitatea constiintei este o trasatura care se conformeaza caracteristicilor sistemelor cuantice. Constientizarea propriu zisa este inteleasa ca un „salt cuantic” (W. Heisenberg) de la o functionare cerebrala separata a subsistemelor cerebrale catre o structurare unitara si sinergica a acestor subsisteme. In urma unui „salt cuantic” la nivel cerebral, mintea trece la un nivel superior de intelegere, iar constiinta la o sfera mai extinsa de cuprindere.  Cu alte cuvinte, „saltul cuantic” reprezinta exact acel „insight” iluminatoriu de la asimilare-acomodare (in termenii lui Jean Piaget) catre intelegere, „ruptura de nivel” (Mircea Eliade) sau miezul „experientei de varf” („peak-experience” - Abraham Maslow), ori „trezirea” de care vorbeste crestinismul. „Excluzand constiinta din focarul intregii stiinte, frangem lumea in doua. Absolutizand constiinta nu putem, de asemenea, obtine o lume unitara si limpede. Gandul omului despre constiinta, determinat (sau mai curand evitat) de stiinta, ori bazat pe idei traditionale, il impiedica sa inteleaga omul ca o expresie a unitatii lumii” .
Teoria cuantica aplicata in psihologie a fost abordata in tara noastra de Ion Manzat in anul 1984. Acest proiect romanesc unicat de psihologie cuantica a fost dezvoltat ulterior si publicat in volumul Psihologia sinergetica. In cautarea umanului pierdut in anul 1999. Ion Minzat aplica principiile cuantice in psihologie: principiul complementaritatii al lui Niels Bohr „„contraria non contradictoria sed complementa sunt” - contrariile nu sunt opuse, ci complementare. De exemplu intuitia intelectuala se instituie prin complementaritatea constientului si a inconstientului, a inteligentei si creativitatii; creativitatea se dezvolta prin relatia complementara dintre atitudinile si aptitudinile fundamentale.
Este foarte dificil de determinat intr-un mod absolut ce este subconstientul (inconstientul), deoarece avem de a face cu un concept limita. Jung definea inconstientul ca fiind un ansamblu de fenomene ce scapa constientului, adica al celor ce nu se raporteaza in mod receptiv la eul nostru. Constientul este asociat actului intuitiv al eului, despre el insusi, oricare ar fi distinctia dintre dintre „eu” si „noneu”, dintre „eu” si lumea inconjuratoare. Constientul nu este identic cunoasterii sau cu ceea ce este cunoscut, ci desemneaza totdeauna o corelatie cu principiul logic ce se ridica deasupra lumii psihice inchisa in ea insasi. Sintetizand, am spune ca spontaneitatea, ca rod al eliberarii energiilor inconstientului cu minim de remanieri determinate de cenzura subconstientului si sensibilitatea – cea care permite inregistrarea stimulilor din exterior cu maxim de fidelitate, nu vor face creatorul sa interpreteze realitatea, ci chiar s-o amplifice sub filtrul propriu.
Acuzat fiind de consumerismul exagerat, de instalarea in obiectual a umanitatii si ruperea de sine si semeni prin retragerea obiectualitatii in tehnologicul comunicativ-informational, designul este indreptatit a-si cere dreptul la replica. Pe suporturile sincretice ale artelor, sprijinit de sinergia proprie, dar si ale noilor descoperiri si ale noilor stiinte, dimensiunea stiintifico-artistica a designului isi schimba radical viziunea, directionandu-se din ce in ce mai mult si mai vizibil catre o disciplina ce transcende interiorul umanului, spre unirea sa cu exteriorul intr-un Tot Universal. Designul contemporan, ca un sistem general, pe langa proprietatile si caracteristicile pe care le detin toate sistemele (dinamism, organizare, interactiune, finalitate), poseda o caracteristica in plus: sinergia, adica efectul global de cooperare si/sau competitie a partilor (a elementelor, a subsistemelor) si aservirea lor fata de intreg.

Permanenta cautare a omului de mai mult si mai bine, in general, il determina si pe designer (ca pe orice om preocupat de mai mult si mai bine) sa recurga, printr-o apriga cautare inter- si trans-disciplinara la scara larga, la o raportare la un arbitru suprem. Kant, care „predica si prezicea pacea eterna si guvernul universal”, care „atribuia omului trei ratiuni – speculativa, practica, estetica” ajunge la concluzia necesitatii de a supune stiinta ratiunii morale atunci cand se doreste o conduita morala „asa cum se poate si cum trebuie”, precum si necesitatii conformarii unui criteriu moral neconditionat si stabil, pentru ca „trebuie sa acceptam ca postulate nemurirea sufletului si existenta lui Dumnezeu”

 

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi