Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Arte

Fantastic si real in arhitectura elementalilor Hobbit

Cu totii stim ca timpul si spatiul sunt conventiile care fac lumea sa fie perceputa in acelasi mod de toti pamantenii. Ele sunt de fapt baza a ceea ce numim noi ”real”. Odata ce am pierdut aceste notiuni, “realul” nu mai este cel pe care il stiam, desi aparent, pare neschimbat.

Oamenii pot incalca granitele contururilor obiectelor,  acestea dispar, accentuand dialectica bine/rau, lumina/ intuneric,  zi/noapte, totul degenerand in profunda obscuritate.  Teritoriul de granita  dintre natura vizibila si magicul invizibil apare intr-o stare de semiconstienta/ incostienta si vis pentru ca tocmai atunci sufletul acceseaza lumile nevazute si creeaza in spiritul naturii, precum proza fantastica a lui  J. R. R. Tolkien .
                        
 
Considerand ca imaginea fantastica creata din vis si realitate este mai relevatoare decat realitatea fenomenala,  graficienii ilustratori de carte fantastica iscodesc  legaturi negandite intre lucruri ireale, pe care le produc  intr-o factura realista. Daca in pictura, curentul care si-a propus sa exploreze subconstientul, celebrand virtutile irationalului ce reprezinta  fantasticul, este suprarealismul, grafica lui John Howe, a lui Eric Faure-Brac  ori cea a fratilor Greg si Tim Hildebrandt expune universul  bogat al fanteziei lui J. R. R. Tolkien  inspirati fiind din folclorul popular si  mitologiile nordice (elfi, troli, gnomi, hobiti,  goblini), cu totul altfel decat binecunoscutul Salvador Dali. Astfel cel ce este numit suprarealism in arta si literatura se dovedeste a fi cel mai reprezentativ curent ce contine fantasticul, in cea mai deplina forma a lui. Artistii vor incerca asadar captarea adancurilor si tainelor uneori intunecate ale materiei in plenititudinea acesteia, ca si in formele subtile si vaporoase, exploatand realul si irealul sub toate fetele. Daca se opteaza pentru o solutie rationala, ea se situeaza in sfera straniului, daca solutia este supranaturala, ne aflam in domeniul miraculosului. Cele doua solutii au fost alternate deopotriva.

Unele ilustratii socheaza prin inedit, iar opera  rezultata apartine unui imaginar halucinant pentru omul obisnuit: spiridusi si zane, capcauni si balauri, personaje pictate cu lux de amanunte sunt  invaluite in lumini ciudate venite de niciunde si oriunde in acelasi timp, plusand  atmosfera fantastica oferita de catre scriitor  in text. Surprinzand esenta tainelor fantasticei  si miraculoasei materii aduse din sfera imaginativului fantastic al lui Tolkien, ilustratia de carte si munca de redare vizuala a acestei Lumi Disparute este patrunsa de dorinta de a trezi nelinistea, de a terifia printr-un straniu sentiment ce releva neprevazutul si tumultul de dincolo de lumea aceasta, dintr-o dimensiune paralela, ignorandu-se efectul acestora asupra spiritului uman. Daca textul poate fi inofensiv asupra cititorului cu o sensibilitate medie, ilustratiile (care au putere mai mare de penetrare) pot induce stari psihotice celor cu rezistenta scazuta la agresiune, prin afectarea structurilor subtile, precum si penetrarea si ”parazitarea” acestora si a campurilor energetice. Se poate ajunge astfel la dedublari de personalitate.

Din punct de vedere plastic, John Howe pune accentul pe o atmosfera  perturbatoare rezultata din „tehnica flamanda” de lucru: suprapunerea de  glasiuri de ulei peste grisaille (desenul si modeleul obiectelor, monocrom, in nuante de obicei de brun, in tempera, cu emulsie de ou si ulei de in) care dau culoarea finala, dar care sunt suficient de transparente pentru a se vedea clarobscurul. Daca unele desene infricosatoare ce exploreaza lumea tenebrelor au parametri la limita de jos, suprarealismului acestui artist nu-i poate fi negata frumusetea datorata tehnicii care consta in faptul ca obiectele par sa aiba o stralucire proprie, care iradiaza prin suprafata pictata, si in completa lipsa a urmelor pensulatiei, obiectele parand transpuse prin “magie” pe suport; acesta excluzand efectele grafice virtuale.
                       
 

Howe a  gasit necesara acesta tehnica, daca nu in intregime, cel putin ca principiu al glasiului suprapus peste modeleu pentru a crea imagini de un realism straniu, scopul fiind in exclusivitate expresivitatea, atingerea emotionala sub orice chip.
Pe de alta parte, situandu-se pe o pozitie de centru intre straniu si miraculos, fratii Hildebrandt utilizeaza contrastul simultan si cel clarobscur precum impresionistii Degas si Monet. Ei reusesc sa redea obiectelor o luminozitate interna proprie.

            

La pol opus Eric Faure –Brac prefera desenul scolaresc, viu colorat si clar conturat cu negru ca in benzile desenate. Debordeaza de personaje, situatii, arhitecturi inchipuite, osciland cu usurinta intre diafanul angelic si grotescul subteran, nedepasind limitele benefice. Artist cu preocupari spirituale, reuseste accesarea superioara a Memoriei Universale , comunicarea cu entitatile de lumina, facand posibila prezenta diafanului si a armoniei in ilustratii. Datorita sensibilitatii sale realitatea lumii nevazute a hobitt-ilor i-a fost si ea revelata. Se stie ca artistii preocupaţi prin creaţiile lor de armonia formelor, culorilor, a binelui uman şi binelui Terrei sunt fiinte evoluate care au o multitudine de pasiuni, manifestari artistice, ştiinţifice, sociale, in general cu diverse aptitudini şi talente.

                                    
              

Desi zugravita in stiluri diferite, cei patru imagineaza casa hobitti-lor similar in privinta armoniei acesteia cu natura: hobittii, fiinte ale pamantului, traiesc solul, traiesc ierburile sale, traiesc natura intreaga, cu care se identifica.
Si, ca sa demonstreze impeceptibila granita dintre imaginatie si realitate la un moment dat, casa hobitt-ilor este chiar construita (in realitatea concreta asemanator modelului Tolkien) si locuita in Tara Galilor. Ea a fost conceputa si realizata de catre Simon Dale si socrul sau, ajutati de trecatorii curiosi si prietenii aflati in vizita.
Constructia lor are trei caracteristici:
            Costuri reduse: procesul de constructie a durat 3 luni in care s-au lucrat aproape 1500 de ore, s-au investit 3000 de lire sterline, costul pe metrul patrat fiind de 60 de lire sterline.
                       
            Respect fata de mediul inconjurator:  casa ofera posibilitatea proprietarilor de a trai in stransa legatura cu natura. Nu tulbura mediul, nu distruge biotopurile si nu rupe lanturile trofice. Folosirea materialelor naturale, pe langa costuri reduse, mai are marele avantaj al compatibilitatii om - material, fiind extrem de benefica.
                       
            Casa este semiingropata pentru a avea un impact vizual minim, izolare termica adecvata in timpul caniculei si a frigului iernii, iar piatra si pamantul rezultat in urma excavarii au fost utilizate pentru peretii de rezistenta si pentru fundatie.
                       
            Constructia, asemanatoare cu cele ale hobitt-ilor din celebra carte a lui Tolkien, are la baza un schelet de lemn de stejar, materia prima provenind din padurea din apropiere. Este extrem de important faptul ca nu s-au folosit decat copaci care necesitau taiere doar pentru intretinerea padurii. Izolatorul termic folosit este balotul de paie, utilizat la pardoseli, la pereti, precum si la acoperis. Incalzirea se face cu deseuri direct din padure (ramuri rupte, radacini), iar racirea, prin pardoseala, dinspre subsol. Luminatorul din acoperis permite patrundereaunei cantitati semnificative de lumina naturala, iar pentru iluminarea artificiala s-au folosit panouri solare. Apa provine de la un izvor din apropiere, iar iazul din curte este alimentat de ploaie.
                     

            Procesul de executie a fost unul cat se poate de simplu, in care, dupa spusele proprietarului-constructor, s-a folosit o drujba, un ciocan si o dalta,  dorinta activitatilor fizice in aer liber, increderea in sine, perseverenta, prietenia.
                       

                       

Concluzie:  Avand ca si sursa de inspiratie fiintele pamantului si existentele subtile, iar ca reper beneficitatea, acest tip de arhitectura devine un bun exemplu de arhitectura ecologica, non-agresiva si non-invaziva, propunandu-si evitarea impactului negativ asupra mediului si asupra oganismului uman si nu numai. El devine un exempu de arhitectura si design sinergetic (voi reveni intr-un viitor articol despre arta si designul sinergetic). Costurile extrem de reduse si simplitatea procesului de executie transforma procesul de executie in unul cat se poate de accesibil oricui si-l doreste. Acesta locuinta ce se vrea ca alternativa la locuintele actuale. Mai mult decat atat, ea permite un trai in armonie cu lumea concreta, cu lumea sensibila, cu noi insine, dar si cu fiintele pe care constructia ochiului nostru nu nu poate sa le distinga. Din pacate, ceea ce noi numim ”realitate concreta” este dor 10% din ceea ce ne apare noua drept ”vizibil”...        

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi