Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Arte

Johnny, the soul of jazz

"Cant de 12 ani si parca a anceput sa ma impresioneze si pe mine. Un aplaud si pentru maestru!" Johnny Raducanu

O voce tusanta cu inflexiuni de nai, orga si saxofon (Teodora Enache) si magicianul Johnny Raducanu, maestrul de necontestat al jazzului romanesc, supranumit de celebrul critic american Leonard Feather-"Mr. Jazz of Romania", au creat intr-o zi din primavara anilor trecuti, la Suceava, cel mai reusit "event" artistic al acelui an an Bucovina. La sfarsitul spectacolului am vazut sute de oameni transfigurati, pe deplin convinsi de faptul ca au participat la o gala de neuitat. Doar versurile lui Blaga ar putea reda cu mai multa "exactitate a admiratiei" momentul la care am asistat: "Un zeu de canta, cum se-ntampla cateodat,/ N-atinge doar cu degetele-o lira, /El asi destrama-n vant fiinta toata."

Improvizand un program variat cu piese din repertoriul international, compozitii proprii si prelucrari din repertoriul Mariei Tanase (etno-jazz), Johhny Raducanu a pigmentat spectacolul cu un monolog plin de o calda ironie, nostalgie si luciditate, cu savoarea lingvistica si antelepciunea unui Anton Pann sau Cilibi Moise. Ne-a spus inca de la inceput, cu o umbra de melancolie an glas, ca regreta Suceava de altadata, probabil mai ales centrul cu acele case pline de farmec cu doua niveluri si balcoane metalice an stil baroc, cu pravalioare si lampadare vechi, dar an final bucuria i-a iluminat fata cand a trebuit sa ne marturiseasca, dupa recitalul incredibil al Teodorei: "Cant de 12 ani si parca a anceput sa ma impresioneze si pe mine. Un aplaud si pentru maestru!"

Maestrul ne-a incantat prin cateva din cele mai valoroase creatii proprii, unele dintre ele compuse la pianul marelui George Enescu, precum "Tescani '84", veritabile totemuri sonore ale spiritualitatii romanesti, remarcabile prin acel tainic proces alchimic de transmutatie a etosului romanesc an universal. La fel au fost si prelucrarile extraordinare din repertoriul Mariei Tanase, melodii aduse la lumina "din strafundul sufletului romanesc", asa cum ne atentiona pe buna dreptate. Ne-am reamintit ca muzica face parte din esenta fiintei noastre ascultandu-i impetuoasa cavalcada sonora, diversitatea de sunete ireductibile, diferit cadentate, interconectate, pline de transparenta, fluiditate si fior dramatic. Am asistat magnetizati la o perfecta comuniune intru spirit intre cei doi, dar in acelasi timp la un superb elan comun catre ceilalti-o revarsare plina de tensiune si lirism a fiintei lor profunde. Cei mari stiu intotdeauna sa daruie, sa se daruiasca.

Recitalul oferit de Teodora Enache a fost o fascinanta intruchipare a Timpului. De la Maria Tanase si Aura Urziceanu, cred ca muzica romaneasca nu a mai avut o asemenea voce, cu o amplitudine si un vibrato naucitoare, capabila sa treaca cu atata usurinta de la expresivitatea tipatului la stilul amoroso, la soapta. Numai o persoana cu o viata interioara de o bogatie fara seaman, cu o vibratie sufleteasca aparte poate sa atinga o astfel de performanta. Teodora nu produce sunete, ci fiinte sonore care transcend orice realitate fizica intr-o inclestare strafulgerata de strafundul sufletului romanesc, caracterizat de Dan Botta prin inspirata sintagma "unduire si moarte". Vocea ei are un miez de flacara, e o tesatura polifonica extrem de complexa, cu treceri surprinzatoare de la frecventele joase, intunecate, la cele mai luminoase tonalitati, care se destrama sau se reface instantaneu. O voce de combinatii ardente, an care nostalgia, melancolia si bucuria se amesteca incitant si frenetic, cu o inteligenta si un feeling irezistibile. E o voce autoreferentiala, care-si cunoaste si coordoneaza foarte bine posibilitatile, o voce inteligenta atent slefuita an timp de Johnny Raducanu, din care razbate freamatul unui straniu sentimentalism al inteligentei. La Teodora Enache sunetul devine o suferinta a luminii.

Singura umbra peste aceasta sarbatoare a muzicii a fost vechiul pian de la Casa Culturii, o relicva care l-a facut la un moment dat pe Johnny Raducanu sa exclame cu naduf: "Pianul e o mizerie!"

Constantin SEVERIN

(Fragment din viitoarea carte, ''Marele Joc'')


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi