Editorial Interviurile Glare - Stefan AlexaPortrait of a success - Camelia Gavrila • Winners - Teodor Negoita Oamenii Cetatii - Dumitru Grumazescu Performance - Raluca Arva • ReporterBusiness - Dan Zaharia, Maria Macovei • Fighters - Eduard Irimia • Style - Adelina Dram, Nelmar • AmbientSpectacolul vietii - Dance Energy, Quasa, Radio Nord-Est, Clubul "Elegance" • Teatru si film - Silviu Purcarete • Body & SoulBeautyPharmaAmicii tacutiConsultatii Glare - Catrinel Zaharia, Mihai Susanu, Constantin Bilaus • Hoinar prin IasiAdolescentaStar - formatia "Fara Zahar" • GastronomieAstrologie

bioma agro ecology
Pharma - Lectia de sanatate

Ce trebuie sa stim despre antibiotice? - Veronica Nastasa, lector la Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" - Iasi

Antibioticele sunt substante chimice care fie omoara bacteriile (bactericide), fie le încetinesc multiplicarea (bacteriostatice) pâna când sistemele de aparare ale organismului le vor îndeparta.

Nu toate speciile de bacterii (microorganisme) pot fi ucise sau oprite de toate tipurile de antibiotice. Fiecare antibiotic poate ataca mai multe sau mai putine specii (spectru de actiune). Antibioticele nu sunt "mai bune" sau "mai putin bune", ci sunt doar "potrivite" sau nu pentru tipul de bacterie care a produs infectia. Cele mai folosite sunt asa numitele antibiotice "cu spectru larg" care sunt eficiente pe mai multe tipuri de bacterii, dar care si devin cel mai repede ineficiente.

Virusurile nu sunt bacterii!!! Cea mai mare parte din bolile foarte transmisibile si care afecteaza populatia sunt cauzate de virusuri ("raceala", "virozele", gripele sezoniere, enterovirozele) si nu raspund la antibiotice. Este inutil si daunator sa tratam din primele zile o "raceala" cu antibiotice.

De fiecare data când se administreaza antibiotice în doze suficiente, pentru un timp suficient si cu spectru corespunzator, toate bacteriile care au produs o boala oarecare fie au murit, fie au fost îndepartate. Daca însa administram doze insuficiente, pe perioade prea scurte sau întrerupem tratamentele prescrise pe motiv ca "mi-a trecut" sau "ma simt mai bine", nu toate bacteriile vor fi fost distruse. Un numar foarte mic dintre acestea se vor fi "obisnuit" cu antibioticul si apoi, la urmatoarea infectie, toti descendentii lor vor fi mostenit aceasta "obisnuinta" si nu vor mai raspunde la tratamentul cu acel antibiotic. Bacteriile au devenit rezistente!

Trecând de la o persoana la alta, fiind atacate cu nenumarate antibiotice pe perioade variabile, cele mai comune specii de bacterii reusesc, dupa perioade scurte de timp (saptamâni, luni) sa devina rezistente la cele mai multe dintre antibioticele uzuale, necesitând astfel spitalizari prelungite cu urmari neplacute, tratamente costisitoare cu antibiotice de ultima generatie (care pot sau nu fi disponibile în spitalul dvs.) sau complicatii foarte serioase, mai ales la copii si persoane în vârsta.

Un studiu recent efectuat de Centrul European pentru Studiul si Controlul Bolilor si Agentia Europeana a Medicamentului arata ca România este plasata pe harta europeana la "risc mediu si crescut în ceea ce priveste rezistenta bacteriilor la antibiotice". Astfel, situatia codurilor în România este urmatoarea:

Escherichia coli (bacterie care provoaca 25-50% din infectiile digestive, intestinale, biliare) a devenit rezistenta la a treia generatie de cefalosporine; dintre tarile europene numai România a primit cod rosu (25-50% din cazuri nu mai raspund la tratamentul obisnuit);

Streptococcus pneumoniae (microorganism implicat în pneumonie, meningita, sinuzita, otita, septicemie) a devenit rezistent la penicilina; în acest caz România a primit cod portocaliu (10-25 % din cazuri sunt rezistente la tratamentul obisnuit).

Cca 50% din cazurile de pneumonie si infectii urinare datorate microorganismului Klebsiella pneumoniae sunt rezistente la cefalosporine.

O serie de cauze care au dus la aparitia unor astfel de evenimente tin de personalul medical (medic, farmacist) sau de pacient si anume: prescrierea de antibiotice-chimioterapice pentru infectii virale (racela comuna, gripa, enteroviroze), administrarea de antibiotice cu spectru larg fara antibiograma, eliberarea de antibiotic fara prescriptie medicala si automedicatia (adesea datorata reclamelor agresive din partea producatorilor de medicamente). S-ar parea ca alte cauze care au dus la aparitia rezistentei la antibiotice sunt: utilizarea unor grupe de astfel de substante în hrana animalelor ca biostimulatori de crestere, ca tratament sau cu rol conservant.

Aceasta situatie alarmanta în opinia specialistilor, impune pe de o parte reducerea consumului de antibiotice, pe de alta parte aparitia unor produse farmaceutice noi. Din nefericire microorganismele au o rata de multiplicare foarte rapida, în timp ce pentru sinteza unui antibiotic nou si aparitia acestuia pe piata trebuie sa treaca 12-15 ani sau mai mult.

Sezonul rece si-a facut de ceva vreme aparitia si odata cu aceasta si infectiile de tract respirator au batut sau vor bate la usa.

Apelul nostru catre populatie este de a consulta medicul înainte de utiliza antibiotice-chimioterapice. Pentru situatiile în care prescriptia medicala prevede antibiotice, respectati ritmul administrarii, doza prescrisa, solicitati explicatii suplimentare în farmacii, altfel tratamentul va fi sortit esecului. Este cunoscut faptul ca flora microbiana intestinala poate fi perturbata în urma tratamentelor cu antibiotice. Industria farmaceutica a pus la dispozitie unele produse farmaceutice cu rol în refacerea florei microbiene intestinale. Utilizati cu grija aceste produse sau unele produse lactate respectând un interval de cca 3 ore dupa administrarea antibioticului.

Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra