Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Copiii nostri

„Noi trebuie sa fim capabili sa transformam stresul rau in unul bun” - dialog cu Anamaria Timofti, profesor de Limba si literatura romana

Cine spune ca un copil nu poate fi stresat greseste. Chiar daca sunt mici, si ei au grijile lor, problemele lor, gandurile lor si este bine sa discutam cat mai mult posibil pentru a-i ajuta sa streaca peste momentele dificile. Am discutat despre aceste lucruri cu dna Anamaria Timofti, profesor de Limba si literatura romana la Gimnaziul “Varlaam Mitropolitul”.

- Se vorbeste tot mai mult despre stres, acum si in randul copiilor. Cum ajunge un elev sa fie stresat?

- Elevii resimt stresul atunci cand constientizeaza ca nu mai sunt ei cei care detin controlul asupra unei solicitari, care poate veni atat din partea parintilor, cat si din partea profesorilor. In acel moment, se dezvolta o stare de neliniste, de incordare deoarece inteleg ca trebuie sa ajunga la un acord intre dorinta adultilor si ceea ce pot ei sa ofere, rezervele lor. Este nevoie sa stim cand si cum sa fim alaturi de copii si sa-i ajutam sa controleze in favoarea lor starea de disconfort creata de stres.

- Exista stres bun si stres rau? Cum il afecteaza pe copil?

- Daca ar trebui sa delimitam intre stresul bun, constructiv, si stresul rau, defectuos, cred ca stresul bun are ca finalitate o multumire personala – o lucrare sau un proiect pentru care elevul a lucrat si, in final, este rasplatit cu vorbe de apreciere sau cu un premiu. In partea opusa, stresul rau ar rezulta din imposibilitatea implicarii copilului in rezolvarea unui conflict exterior, care nu depinde de el, iar acest conflict sa-l afecteze direct – cearta intre parinti de fata cu copilul, pe care acesta o va percepe ca o vina directa sau dorinta neimplinita de a-si face prieteni, deoarece nu a gasit limbajul comun de apropiere, ar fi doua dintre situatiile in care copilul s-ar confrunta cu stresul suparator. Un stres continuu asupra copilului il poate aduce in situatii limita: de epuizare, de anxietate, probleme in relatiile cu cei din jur, comportament agresiv, necomunicativ etc.

- Ca si cadru didactic resimtiti aceste tensiuni?

- Stresul meu se contureaza in doua directii: una care defineste relatia solicitare-termen limita, iar cealalta care cladeste legatura profesor-elev. In primul tip de stres e nevoie de timp, pe care incerc mereu sa-l mai „lungesc”, cand imi permit, iar in a doua situatie, apelez la empatie, incredere, rabdare si comunicare permanenta. Ma simt fericita cand deznodamantul celor doua situatii de mai sus este o reusita. Astfel, pentru mine, stresul este o stare de care am nevoie si care ma ajuta sa ma dezvolt. Nu il privesc ca pe un element negativ.

- Stresul bun. Care ar fi valentele pozitive ale unei astfel de formulari?

- Stresul bun este acel tip de emotie care te ajuta sa te descoperi, sa cresti, sa ramai pururi tanar. Noi trebuie sa fim capabili sa transformam stresul rau in unul bun.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi