Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Copiii nostri

Scolaria, un job full-time, cu ore suplimentare

Pe 5 mai, la Iasi se deschide ce-a de-a VII-a editie a Conferintelor „Ai copil. Invata sa fii parinte”, organizate de Scoala „Varlaam Mitropolitul”, aflata sub patronatul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Evenimentul va avea loc in Aula Magna a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, iar tema din acest an va fi “Stresul bun si stresul rau”. Subiectul a starnit discutii ample printre parinti si cadrele didactice. Am discutat acest aspect cu dna Cristina Timofte, profesor de matematica si viitorul diriginte al primei promotii de gimnazisti de la „Varlaam”.

- Stresul bun si stresul rau. Cand ajunge si cum ajunge un elev sa fie stresat?

- Plecarea de acasa pentru prima oara, departe de mediul confortabil si protectiv din familie, parcurgerea unor etape si inaintarea catre alte etape scolare, toate acestea pot fi foarte dificile pentru unii copii. Viata unui elev reprezinta un balans intre orele la care trebuie sa participe, pregatirea individuala pentru ore, examene, eventualele activitati extracurriculare la care participa dupa programul scolii, viata sociala. Fiecare elev doreste sa se implice in proiecte cu scopul de a promova educatia personala sau doar sa se distreze. Lupta pe care o sustine se va da intre termenele de finalizare a proiectelor, temelor asumate, presiunile financiare, presiunea familiei, scolii, societatii, conflictele interpersonale, gestionarea si asumarea constrangerilor - libertatilor dorite, presiunea grupului de prieteni din care face parte, perioadele de tranzitie catre un mediu nou academic. Combinarea acestor factori pot conduce la anumite tulburari emotionale, cea mai comuna fiind stresul.

- Care sunt principalii factori stresori?

- Medical, stresul reprezinta termenul general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emotii, frig, caldura, s.a.) capabil sa provoace la om si animale o stare de tensiune si o reactie de alarma a organismului, determinand in cazuri extreme imbolnaviri. in contextul scolar, exista o serie de stresori cu care elevul trebuie sa se confrunte: suprasolicitarea intelectuala sau fizica ori dezechilibrul dintre acestea; examenele, competitiile sau orice alte activitati in urma carora exista selectii severe pentru admitere, sau selectii realizate in urma unor criterii neechilibrate; intra in calcul mediile inalt cotate, ajunse in ultimii ani aproape de 9.50 – ultima medie; zgomotul excesiv, pe o perioada mai lunga de timp, multitudinea de informatii, nu neaparat stiintifice cu care orice persoana intra in contact, de la plecare pana la intoarcerea acasa; relatiile sociale care conduc la situatii penibile, rusinoase, frustrante; dezamagirile, pedepsele, notele slabe; standardele prea inalte impuse de familie sau scoala.

- Multi elevi au un program de lucru foarte incarcat.

- Sunt situatii in care multi elevi sunt suprasolicitati si obositi inainte si dupa orele de scoala. Ziua lor incepe cu o ora inainte ca majoritatea adultilor sa-si inceapa ziua de lucru, si adeseori isi incheie seara tarziu, dupa antrenamente de fotbal, lectii de dans, lectii de tenis, sedinte ale unor comisii de elevi. Apoi, evident trebuie sa se pregateasca pentru a doua zi. in acest sens, elevii ar trebui sa aiba o maturitate in selectie, iar pentru cei mai mici familia trebuie sa ia decizia, in colaborare cu scoala.

- Care este riscul unui stres pronuntat asupra unui copil?

- Efectele stresului se manifesta in mai multe directii. Din punctul de vedere al invatarii putem vorbi despre dificultate mintala de a ramane concentrat pentru o activitate grea, pierderea pierderea frecventa a atentiei, scaderea puterii de memorare atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, problemele care reclama o reactie imediata si spontana se rezolva intr-un mod neprevazut, aparitia unui un numar mare de greseli, modul de gandire este dezorganizat. Din punctul de vedere al emotiilor vorbim despre dificultatea de a se mentine relaxat din punct de vedere fizic si emotiv si poate aparea anxietatea, o frica de tot, inexplicabila.

- Exista si posibilitatea aparitiei unor afectiuni?

- Da. Pe langa problemele fizice reale, este posibila aparitia unor boli. Apoi, vorbim despre cresterea nerabdarii, intolerantei, lipsa de consideratie pentru ceilalti. in plus, principiile morale sau etice care conduc viata cuiva devin mai lejere si scade puterea de autocontrol. Tot ca efect al stresului, poate crestere descurajarea si poate scadea dorinta de viata, aparitia unor senzatii de inferioritate.

- Putem vorbi si despre efecte comportamentale?

- Desigur! Din punctul de vedere al comportamentului pot aparea balbaiala, scaderea cursivitatii vorbirii, pierderea entuziasmului pentru activitatile preferate, la fel ca pentru hobby-uri sau pentru distractiile recreative favorite. Apar absentele de la scoala si implicarea in alte grupuri sociale. Crestere consumul de alcool, tutun, cafea si alte droguri, apar insomnii, boli, nervozitate. In situatii complicate, se manifesta ganduri de sinucidere si inclusiv tendinta de a le pune in practica, dupa cum atrage atentia dr. J. Melgosa.

- Exista si stres bun? Care ar fi valentele pozitive ale unei astfel de formulari?

- Stresul, prezent intens, pe perioade lungi, este un factor nociv. Plecand de la ideea ca stresul este intotdeauna rau, substimularea, tinde de multe ori sa fie supraapreciata,.
Cunoastem, insa, toti starile de plictiseala, cand nu se intampla nimic, nu suntem stimulati,  implicati. Astfel, este nevoie alternanta intre stimulare, suprastimulare, substimulare. Este cunoscut  faptul ca la exercitiile de dificultate mica, date la evaluari, elevii care sunt mai buni considera astfel de solicitari substimulative, nu se concentreaza, iar riscul de a da raspuns gresit este destul de mare.

In schimb, elevii care nu au preocupari mai accentuate in studiul disciplinei respective considera proba ca suprastimulativa, o abordeaza ca pe o provocare, sunt motivati sa poata demonstra ca pot sa finalizeze cu bine astfel de exercitii, iar reusita este traita cu bucurie.    
in literatura de specialitate sunt atribuiti, de altfel, denumiri acestor categorii de stres:
Distres-ul este denumit stresul negativ, distrugator, definit ca nesatisfacerea unor nevoi vitale, respectiv stimularea zonelor de neplacere ale sistemului limbic.
Eustres-ul este stresul pozitiv, vitalizant si favorabil vietii. Se mai poate defini astfel: satisfacerea unor nevoi vitale, respectiv stimularea zonelor de placere ale sistemului limbic. Exemple de stres bun: castigarea unui concurs, intemeierea si dezvoltarea unei scoli, promovarea, casatoria, nasterea unui copil, vacanta si numeroase alte situatii.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando pechora tulip internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi