Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Copiii nostri

Despre oameni, cu drag!

La inceput a fost dorinta! Una mare si frumoasa de a face oamenii fericiti. Apoi au venit provocarile, cererile, demonstrastiile si sustinerile. Apoi, au venit scena, rampa si cortina…

Nu stiu unde incepe sensul vietii unui om, dar stiu momentul in care simti lipsa de sens. Te simti golit, vezi numai dusmani in jur, parca nimic nu se leaga. Parca nici Universul nu-ti mai zambeste, Dumnezeu este doar un personaj din carti, sfintii sunt picturi din biserici vechi, iar sfaturile doar vorbe rostite la ceas de seara, langa o bere rasuflata.

Stiu doar unde incepe bucuria si cum se invata sa o traiesti. Prin tine si prin cei din jur. La mine, inceputul a fost dat de catre copii. Nu de cei fericiti, ci dimpotriva. S-a intamplat intr-un timp mai vechi, cand mama (Doamne, ai grija de sufletul ei !) avea in grija cateva sectii de pediatrie de la Spitalul din Barlad. De la ea am invatat sa daruiesc fara sa astept nimic.

Ea impartea cu noi si cu pustii abandonati jucariile care noua ni se pareau prafuite, dar parca tot nu le-am fi dat. Erau ale noastre…. Asa am vazut cum pusti de-o schioapa, fara parinti, pot creste in patuturi de copil, se pot dezvolta fizic in scoli de adulti si, printr-un noroc, pot ajunge oameni MARI. Adica frumosi si la chip, si la suflet. Copiii orfani nu-si cunosc parintii, isi stiu doar suferinta. Asa am invatat eu sa ma apropii de oameni. Asa mi-am dorit sa fiu ambasador UNICEF!

In timp, viata te poarta pe drumurile ei. Uneori sunt cele harazite de Univers. Alteori sunt cele pe care bajbai si ratacesti in cautarea unor lumi perfecte uitand ca Raiul este in suflet. Asa am invatat sa cunosc oamenii – ratacind! Ca jurnalist al unei agentii de stiri, cunoasteam lumea prin lentila reporterului de teren. Eu doar prelucram imaginea si o dadeam mai departe. Un proces rapid, care intr-o zi s-a cerut perfectionat cu trairile proprii. Asa am cunoscut Lumea, oamenii din jur, care m-au determinat sa fac ceea ce sufletul imi spunea demult, dar poate nu avusesem curaj ori tarie – de a le scrie povestile.

Am scris ani in sir, am intalnit oameni minunati, alaturi de care am derulat campanii sociale, de sustinere a oamenilor frumosi si a proiectelor de succes. Am desprafuit imagini care nu mai sperau a vedea lumina vreodata. Nu am cerut nimic in schimb. Mi-a fost suficienta dragostea din ochii oamenilor. Intr-un martie ploios, dar plin de lumina, rasplata a venit prin ingeri, asa cum se intampla de multe ori.

Gala Modelelor Feminine de la Iasi, initiata de Cristina Nichita, a avut-o, printre alte premiante, si pe Maura Anghel. Premiul pentru Jurnalism social! M-am bucurat! Cine nu s-ar bucura sa vada ca munca ii este apreciata? Premiul mi-a adus din nou in atentie un dicton – « Iubeste-ti aproape ca pe tine insuti! » Ceea ce promit ca voi face mereu ! Multumesc!

Si nu uitati, daca aveti post liber, VREAU sa fiu ambasador UNICEF !


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi