Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Diaspora

Decenta sau vulgaritate?

"Exista o decenta care trebuie pastrata in cuvinte ca si in tinuta". -- Francois Fénelon
Dictionarul explicativ al limbii romane defineste DECENTA: respect al bunelor moravuri, buna-cuviinta; pudoare. Ca atare, omul decent respecta regulile de buna purtare, convenientele si morala. Un om cu un suflet sensibil este imun la vulgaritate, fiindca vulgaritatea jigneste, umileste. Vulgar este omul neslefuit, precum o piatra care zgarie, raneste, fiindca este colturoasa.

Nu avem cum sa cerem tuturor sa se incadreze in nişte norme sau linii trasate de societate, deoarece exista printre noi unii care vor sa iasa din tipare, sa epateze intr-un fel, fie din cauza unui dezechilibru mintal, fie din lipsa bunei cresteri, fie din cauza unor trasaturi vicioase de caracter, iar pentru acest comportament sunt priviti şi catalogati, in cel mai bland caz, ca fiind niste oameni ciudati. Daca nu ar face rau societatii, sigur ca nu ne-am alarma, dar se intampla tocmai contrariul - umilesc conduita normala de bun simt a majoritatii oamenilor.

Si poate ca ei nu ar exista sau ar fi in numar foarte mic printre noi daca societatea in ansamblu ar fi una normala; dar se pare ca ei se inmultesc in conditiile unei societati anormale, dupa cum societatea devine din ce in ce mai putin normala din cauza inmultirii numarului lor.

Metoda brutala cu care actioneaza acesti oameni, stilul pe care-l adopta, este o sfidare la adresa bunului simt, a bunei cuviinte. Iata ca rasul lor sfidator, vorbele de amenintare, limbajul de cea mai joasa speta - limbaj de mahala -, tonul vorbirii - urlet uneori -, sau imbracamintea, obiectele preferate, pozitia corpului, gesturile in intimitate, dar si in societate – vadesc vulgaritate.
Bine ar fi ca in folosirea cuvintelor, dar si in toate manifestarile noastre, sa ne comportam cu decenta si responsabilitate. Sa dezaprobam aspectul, atitudinea si limbajul agresiv.

Decenta se invata! Nu ne nastem nici decenti, nici cu caracterul frumos format! Socrate spunea ca „oamenii nu sunt virtuosi de la natura”, iar Aristotel adaugase la faptul ca virtutile noastre nu ne sunt date de catre natura, constatarea ca din contra „ele sunt date contra naturii, dar avem dispozitia naturala sa le primim in noi”. Adica o deprindere „un stil al actiunilor pe care-l capatam prin exercitarea lor, prin modul in care-l realizam”, cu care sa cautam sa fim altfel si in felul acesta se poate intalni „mijlocia” pe axa pe care se misca vointa sufletului nostru; macar aici, daca nu putem ajunge in cealalta parte – opusa! Tot Aristotel arata ca trebuie evitate trei lucruri in viata: „rautatea, lipsa de retinere si primitivitatea animala”.

In zilele noastre raman valabile aceste percepte filozofice. Omul nu este ad litteram trup si spirit, ci dupa cum trupul intra in actiune - sa-i spunem intr-un proces trupesc - si spiritul are intregul sau proces spiritual, ca atare omul nu este ceva implinit, ci este in continua lucrare. Filozoful Giovanni Gentile spunea: „Omul este om intrucat se face om”. A fi oameni inseamna a ne crea pe noi insine, a ne crea viata, beneficiind de libertatea daruita de Divinitate.

Se coboara atat de jos incat putem auzi injuraturi din gura unor oameni de la care ne-am fi asteptat sa fie exemple de comportament civilizat, cuviincios si unde? - intr-un mediu unde s-ar fi cerut decenta… Cum de ies din gura lor injuraturi, dracuieli, uneori chiar blesteme? Cum se naste aceasta placere diavoleasca, inscrisa in sentimentul unei vieti neimplinite sau ravnite? Scriam candva - si nu ma dezmint - ca oamenii devin din ce in ce mai rai, capabili sa loveasca şi sa ucida pe cel de langa el, cu cuvinte - scrise sau graite -, cu propriul corp, cu arme, in special atunci cand interese de ordin material sunt in joc.

Au disparut toleranţa, sentimentele nobile, decenta, a disparut morala dupa care s-au ghidat strabunii noştri atatea veacuri! Cuvintele, gesturile nu mai sunt spiritualizate, in aşa fel ca sa-l faca pe cel de langa noi sa inţeleaga, sa-l mangaie, sa-l alinte... Nu ne mai apropiem unii de alţii prin acel sentiment de iubire, nu mai suntem inamoraţi de bine, de inalt…

Am avut o colega de facultate care injura printre dinti cand nu-i convenea ceva si multe nu-i conveneau si am intrebat-o intr-o zi: „De ce injuri?” „Sa-mi vars focul, sa-mi treaca nervii!” „Dar de unde ai invatat sa injuri?” „La mine in casa nu era zi fara injuraturi! Mama-l injura pe taica-meu ca se misca incet si n-o facea fericita, tata o - injura pe mama ca n-are minte sa-nteleaga!”. Si-am inteles cum in acea familie lipseau iubirea si respectul, si cum s-au imprimat cuvintele in mintea ei.

Cand am lucrat in fabrica, am intalnit un coleg, inginer, fiu de preot, care injura. si erau unii care il priveau admirativ pentru curajul de a sfida educatia pe care o primise de la parinti, aceea a bunei cuviinte si a credintei. Era pe vremea comunismului! L-am intrebat odata: „De ce injuri?” „Fiindca sunt un om sincer! Eu sunt prieten cu muncitorii din sectie: ei injura, eu injur…” Cunosteam atmosfera si am realizat invoirea sufletului sau cu gandul rau.

Am cunoscut un intelectual, profesor la un liceu care la cinci minute trebuia sa-l pomeneasca pe „cel rau”. Si l-am intrebat si pe acesta: „De ce dracuiti tot timpul?” „Da, asa fac? Nu-mi dau seama, dar, oricum, cei din familia mea nu se sfiau sa mai si dracuiasca! Probabil ca ma «racoresc»!” Si-atunci am realizat evolutia pacatului, de la atacul gandului rau, pana la obisnuinta cu el. Am avut o vecina care injura, dracuia si am intrebat-o pe un ton glumet: „De unde ati invatat atatea injuraturi «frumoase»?” „Din piata, draga doamna! Du-te si dumneata de vezi ce se bate la gura alora de acolo!”

Si m-am tot intrebat, de ce oare oamenii un pot gasi un mijloc decent de defulare? De ce au ajuns sa considere normala o astfel de atitudine, incat nu-i deranjeaza? De ce toate aceste emotii nu le transfera in cuvinte frumoase, intr-un strigat catre Dumnezeu, intr-o rugaciune? Si daca gresim - fiindca nu este om sa nu greseasca -, de ce nu folosim scuzele sau acel atat de frumos cuvant: „Iarta-ma!”? Fara educatie, important fiind acceptul ei (spun aceasta intrucat de multe ori auzim cate un parinte plangandu-se de copilul sau: „ii intra pe-o ureche si-i iese pe cealalta!”), omul ramane prada fanteziei sale, iar fara credinta in Dumnezeu fantezia poate lua caile cele mai urate, ale pacatului, ale vulgaritatii, iar pacatul este lucrarea diavolului, a intunericului. in Romani 13:12 scrie: „Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii”.

Cauzele pacatului se spune ca sunt mai multe: natura noastra animalica, anxietatea, instrainarea existentiala, lupta economica, individualismul, ispitirea de catre Diavol. Oare nu ne putem da seama ca toate aceste cuvinte si manifestari vulgare, indecente, sunt curse ale Raului? Ca prin ele ne instrainam de aproapele  nostru si de Dumnezeu? Apostol Pavel spunea: „Duhul vorbeste lamurit ca in vremile cele de apoi, unii se vor departa de la credinta, luand aminte la duhurile cele inselatoare si la invataturile demonilor ”(I Timotei 4, 1).

Un om decent este un om curat sufleteste si trupeste; el nu se murdareste, nu se incredinteaza vulgaritatii pentru a soca, a se refula, a pacatui.

Parerea mea este ca ne lipseste evlavia, acea atitudine de respect si duiosie fata de cineva sau de ceva, despre care pomeneste Thomas Mann in cartea sa  „Doctor Faustus”: „Libertatea pe care o avem inseamna si libertatea de a pacatui, iar evlavia inseamna a nu face uz de aceasta libertate, din dragoste pentru Dumnezeu, care a trebuit sa ne-o dea”.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando pechora tulip internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi