Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Diaspora

Tainele condeiului: Fa bine ce faci!

Am inceput sa scriu de cand eram la scoala primara. Poate acesta meteahna mi se trage de la admiratia pe care o aveam fata de fosta mea vecina, Doina Coman (alias Ana Blandiana) din Oradea. Surorile Coman, Doina si Geta, locuiau intr-o cladire lipita de-a noastra. Vroiam si eu sa fiu "scriitor" cu tot dinadinsul! Asa ca m-am zbatut destul de tare... sa ma perfectionez, sa scriu cat mai bine, sa fiu publicat. Iubeam orele de limba si literatura romana! Am avut profesori excelenti care m-au incurajat. Printre ei, pe Gheorghe Grigurcu la liceu - renumitul critic literar din zilele noastre - si apoi la facultatea de filologie pe distinsii Aurel Dragos Munteanu, Iosif Pervain, Traian Blajovici, Cornel Sateanu, Dumitru Pop, Maria Alexandrescu-Vulisici, Valentin Chifor - toti profesori universitari mai tarziu - si chiar si pe Stelian Vasilescu, secretarul literar al teatrului din Oradea pe care trebuie neaparat sa il mentionez. La fel si pe fratii Lucian si Ovidiu Drimba, ambii profesori universitari si scriitori, personalitati care au sclipit pe firmamentul literaturii romane contemporane.
George Roca

Incercam sa scriu cat mai bine! Corectam, stergeam, refaceam un material cu multa meticulozitate. Mai tarziu, in vremea studentiei, mi-am gasit si un slogan pe aceasta tema, un dicton latin, "Age Quod Agis", adica "Fa (bine) ce faci!". Am inceput sa studiez, sa ma ocup mai minutios de studiul limbii si literaturii romane, de stilistica, de exprimare, sa frecventez diferite grupari si cenacluri literare din Oradea si mai apoi din Bucuresti, unde m-am mutat din orasul de pe Crisul Repede. Am avut modele vii scrierile lui Eminescu, Labis, Blaga, Goga, Arghezi, Paraschivescu, Stanescu, Creanga, Istrati, Barbu, Calinescu, Busulenga, Sadoveanu, dar si ale scriitorilor straini de alde Balzac, Cehov, Kafka, Twain, Dreiser, Galsworthy, Esenin, Orwell, Shakespeare, Khayyam, Eco, Coelho si multi, multi altii.

Primele roade? Mi s-a publicat cateceva, pe ici pe colo, de la revista "Viata Studenteasca" si "Flacara" din Bucuresti, pana la "Crisana" din Oradea. Apoi am facut, o vreme, o pauza de scris destul de substantiala, timp in care m-am (stra)mutat in Australia. Am carat cu mine, ca mai toti romanii emigranti, valize pline de carti romanesti. Vroiam sa ma inconjor de o mica Romanie... literara, pentru a nu fi chiar atat de singur printre straini, pentru a nu uita de prieteni, de stramosi, de limba, de cultura mea nationala. Cartile m-au ajutat sa suport mai bine dezradacinarea si m-au facut sa imi reiau meteahna scrisului. Noi, cei aflati in afara granitelor perimetrului national am incercat deseori sa ne aducem aportul la literatura tarii de unde am plecat, la cultura acesteia.

Prima mea lucrare a fost "Insemnele statului roman contemporan". Am simtit atunci ca sunt obligat, ca trebuie sa fac cunoscut conationalilor mei aflati in strainatate importanta acestor simboluri. Cu toate ca, aici la Antipozi, nu am avut la indemana prea multe informatii bibliografice, lucrarea a fost destul de consistenta si bine primita de cititori. A fost publicata in cateva reviste romanesti si mai tarziu, gratie internetului, a ajuns sa fie cunoscuta si celor din afara Australiei. Prinzand curaj, am inceput sa scriu de toate, abordand diferite genuri precum poezie, jurnalistica, eseu, studii, comentarii, interviuri, critica literara, note de calatorie, povestiri si literatura pentru copii. Numarul acestor productii personale a depasit peste o suta ca numar, fiind tiparite in peste 50 de publicatii romanesti de pe patru continente.

Pentru a ne perfectiona "uneltele scrisului" este nevoie de a se tine seama de mai multe reguli. Sa citim cat mai mult, sa invatam de la altii - cu precadere de la specialisti ai scrisului -, sa comparam, sa analizam, sa ne perfectionam stilul si vocabularul limbii in care ne exprimam. As putea zice ca am invatat mai multa limba si literatura romana de cand sunt in Australia decat am acumulat pe parcursul anilor de scoala din Romania. Acolo era o necesitate, aici o fac din placere! Scrierea literara presupune un mestesug al cuvintelor, care se bazeaza nu numai pe talent, ci si pe studiu. Si apoi, imboldul de a mai scrie, de a mai produce literatura, ti-l da si bucuria publicarii productiilor personale, bucuria de a-ti face cunoscute ideile si simtamintele si bucuria creata de aprecierile cititorilor.

Pentru cine scriu? Pentru mine in primul rand! Imi place sa imi citesc si recitesc lucrarea, sa o admir, sa o critic, sa o cresc ca pe un copil drag si abia apoi sa o prezint cititorilor mei. Astept reactiile acestora... Si astfel simt ca traiesc, ca pot sa comunic cu lumea, ca pot sa fac cunoscut ceea ce gandesc, ca pot sa fac ceva util pentru oameni.

Cum scriu? Caut sa ma supun unor reguli invatate cu timpul. Caut in ceea ce scriu sa fiu corect, sobru, dar binevoitor - optimist chiar - sa am un echilibru in prezentarea faptelor, sa ma informez cat mai bine consultand cat mai multe izvoare bibliografice, sa nu intru in polemici (nici chiar politice! Sic!), sa nu devin monoton, adica sa scriu lucrari diferite ca tematica, ca stil si ca productie literara. Caut sa fiu patriot, dar nu extremist, sa promovez limba romana, dar sa nu marginalizez cultura altor popoare. Doresc sa imi influentez cititorul in a gandi benefic, prezentandu-i lucrari care il linistesc, il bucura si il fac cointeresat.

Despre ce scriu? Despre ceea ce cunosc si stiu! Cultiv idei si prezint cititorului fapte care ma framanta si pe mine, fapte care ma fac sa imi pun intrebari, sau fapte care imi prezinta un interes deosebit. Dar nu zic ca nu am si hobby-uri, placeri sau bucurii care as dori sa le exprim in scris. Fiind departe de Romania, nu ma pot implica intru totul in sabloanele clasice, contemporane, sau la moda, si nici nu sunt atat de curajos precum Tristan Tzara, sau Florentin Smaradache sa-mi inventez propriu-mi curent sau miscare, precum dadaismul sau paradoxismul.

Caut sa practic sobrietea si buna-cuviinta, dar si parodia si ghidusismul (cum imi spunea odata regretatul George Pruteanu, Dumnezeu sa-l odihneasca!). Sunt influentat totusi de realism, de modernism, dar cel mai bine ma definesc printr-o apartenenta la miscarea naivo-optimista (exista oare?), miscare ai carei membri in relatia cu lumea inconjuratoare incearca sa vada intotdeauna jumatatea plina a paharului! Iubesc oamenii care scriu, imi place sa ii incurajez sa produca literatura si sa ii promovez la publicatiile cu care colaborez.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi