Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Familie si sanatate

"Libertatea la care speram in adolescenta nu este un dar, ci o trasatura intrinseca a faptului ca sunt om" - dialog cu Cristina Sturzu, reprezentantul Asociatiei "Stelute pe pamānt"

Vineri, 9 mai, la Universitatea Petre Andrei din Iasi va avea loc conferinta "Valorile adolescentei vs. Valorile maturitatii", un eveniment inclusv intr-un proiect mai larg, intitulat numit "Culorile solidaritatii". Proiectul este iniatiat de elevii Liceului "Al. I. Cuza" din Iasi, impreuna cu profesorii lor coordonatori: Catalina Costin, Maricica Astefanoaei, Luiza Potoarca, Monica Botoiu, Tugui Stefanica, directorul Alexandru Guta si directorul adjunct Ariadna Maximiuc. Proiectul isi propune sa stimuleze solidaritatea si voluntariatul in randul tinerilor. Conferinta, ca eveniment din cadrul acestui proiect, are ca scop sensibilizarea atat a adolescentilor, cat si a adultilor cu privire la faptul ca asa-numita prapastie dintre generatii ar putea avea ca punte conlucrarea in vederea implinirii unor scopuri comune .

Speakerii au ca punct comun faptul ca sunt parinti de adolescenti si lucreaza cu tineri si adolescenti. Parintele Constantin Sturzu este doctor in filosofie, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iasilor, preot paroh la parohia Talpalari din Iasi. Este duhovnic cu o bogata experienta in indrumarea tinerilor. Mihaela Palade Gheran este psiholog si face consiliere pentru copii, cuplu si familie. Marius Iordachioaia este poet, scriitor si publicist crestin.

In incercarea de a oferi publicului cat mai multe detalii, am discutat cu dna Cristina Sturzu, reprezentantul Asociatiei ”Stelute pe pamânt”, unul dintre organizatori, despre conferinta la care va asteptam in numar cat mai mare.

-  De ce valorile adolescentei vs valorile maturitatii? De ce este nevoie de explicatii? Simtiti o segregare?

- Uneori se intelege gresit adolescenta ca o perioada in care tinerii isi propun sa iasa in evidenta datorita faptului ca au alte valori fata de parintii lor. Ca ei pretuiesc originalitatea si, spre exemplu, isi coloreaza parul roz cu verde. De fapt, cred ca valorile sunt aceleasi. La orice varsta apreciem dreptatea, onestitatea, deschiderea, libertatea, iubirea, credinta etc. Chiar si in grupurile rau-famate exista un cod al valorilor si le vom regasi tot pe acestea intr-o anume masura. Doar ca in adolescenta intelegem ceva prin libertate, la maturitate altceva. Si asa pentru toate valorile.

- Aveti copii. Ce valori ale adolescentilor ar putea sa nu fie pe placul parintilor?

- In general nu apreciez cand valorile adolescentilor mei sunt non-valori, de fapt. Spre exemplu, nu apreciez necinstea si mi-ar fi total dezagreabil sa am copii adolescenti hoti.

- Se vorbeste despre greselile tineretii. Cum ar putea impiedica un parinte astfel de greseli?

- Consider ca problema greselilor tineretii este un pic artificial pusa. Cred ca daca am intreba persoane mai in varsta despre greselile personale din tinerete, mai intai am vedea un zambet sagalnic pe sub mustata si apoi ar incepe sa povesteasca despre ele cu o oarecare admiratie fata de acea libertate si acel curaj si acea doza de nebunie pe care le avea tanarul sau tanara care a fost odata, chiar daca din cauza ”acelui” lucru n-a mai putut ajunge medic spre exemplu. Uneori ceea ce ne lipseste este o anumita doza de onestitate cu care sa admitem ca n-am face nici acum, adulti fiind, un lucru pe care nu l-am facut in tinerete si este considerat de regula ca greseala (spre exemplu, performanta la invatatura, ori profesional vorbind, ori alte greseli in domeniul relatiilor cu ceilalti). Pe de alta parte, alte lucruri le facem si acum, la varsta adultului.

E adevarat ca la maturitate avem o doza mai mare de autoconservare si de responsabilitate, dar de cele mai multe ori viata noastra nu este cum este datorita ”greselilor tineretilor”, ci datorita felului nostru de a fi si a conceptiei noastre despre lume si viata si a faptului ca nu schimbam nici acum, la maturitate, ceva ce am inceput ”gresit” in tinerete. Nu cred ca un parinte trebuie sa-si ”impiedice” copilul de la a face un lucru sau altul, ci mai degraba sa-i ofere o perspectiva cat mai larga cu privire la posibile consecinte ale actelor respective. Sa-l lase apoi pe copil sa suporte aceste consecinte. Daca a spart un geam, sa suporte contravaloarea schimbarii geamului din banii de buzunar. Acesta este practic drumul spre responsabilizare. Daca un copil se invata cat mai devreme ca orice fapta a sa are un efect si ca unele efecte nu prea sunt de dorit, atunci are toate sansele sa faca ”greseli” cat mai convenabile pentru sine si pentru ceilalti.
Pe de alta parte, sa se pregateasca sa fie sprijin atunci cand copilul, suportand vreun efect mai dureros al actelor sale, s-ar intoarce acasa, ranit.

- Care erau valorile adolescentei tale, Cristina? Cum s-au schimbat in timp?

- In adolescenta am fost destul de rigida, imprumutand mimetic valorile adultilor din viata mea, cautand sa ajung ca ei. Apoi, erau si valorile promovate in cartile comuniste (am fost copil pe vremea comunismului): cinste, harnicie, corectitudine, supunere. Ajunsa la maturitate, mi-am reprosat intrucatva faptul ca n-am ”profitat” de varsta aceea la modul de a ma lasa mai libera. Am fost un adolescent ”cuminte”, care cauta sa-si iasa din varsta spre o maturitate responsabila. Adult fiind, am trait acele valori care mi-au ghidat adolescenta ca pe niste chingi care nu ma lasau sa fiu eu insami.

Nu e ca as considera valorile de mai sus ca fiind fara ”valoare”, ci pur si simplu am observat ca in copilarie nu mi le-am insusit ca pe valori personale, ci ca pe modele, scopuri de atins impuse din exterior. Intr-un fel, nu am aderat la ele liber, ca raspuns la o chemare interioara, ci pur si simplu le-am insusit pentru ca presiunea si lipsa de apreciere pentru ”contra-modele” constituia pentru mine o amenintare prea serioasa.  Crescand, am inteles ca ”libertatea” la care speram in adolescenta nu este un ”dar” ce vine odata cu inaintarea in varsta, ori o putere la care ar trebui sa-mi dea voie cineva exterior, ci este este o trasatura intrinseca a faptului ca sunt om, pe care o traiesc sau nu, mi-o asum sau nu si pe care nu o cer cuiva si nu o astept de la cineva.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi