Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Turism

Belgia - Ruinele castelului Montaigle

Asezandu-se cu mandrie pe un pinten stancos, in inima salbaticiei, ruinele castelului Montaigle par sa vina direct dintr-o legenda medievala. Acestea ocupa varful unui masiv calcaros, intinzandu-se de la est la vest, la o cota medie de 160 de metri, la confluenta raurilor MolignAee si Flavion, ale caror ape se varsa in fluviul Meuse, in aval de satul AnhAee.

Asezandu-se cu mandrie pe un pinten stancos, in inima salbaticiei, ruinele castelului Montaigle par sa vina direct dintr-o legenda medievala. Acestea ocupa varful unui masiv calcaros, intinzandu-se de la est la vest, la o cota medie de 160 de metri, la confluenta raurilor MolignAee si Flavion, ale caror ape se varsa in fluviul Meuse, in aval de satul AnhAee.

Intreaga vale nu este lipsita nici de grandoare si nici de frumusete, dar caracterul sau impresionant a contat, fara indoiala, mai putin in ochii oamenilor din trecut, care ii apreciau mai mult posibilitatile naturale de aparare.

Uneltele din silex gasite in fisurile de pe flancul sudic al pintenului sugereaza ca zona a fost ocupata inca din vremuri preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc in care arheologii efectueaza sapaturi mai bine de un secol. In 1867, geologul Ed. Dupont a fost insarcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele in functie de arborii crescuti in preajma: grota de soc, grota de stejar sau grota de artar, cu exceptia celei locuite de un pustnic, fiind denumita dupa numele "proprietarului" sau, grota Philippe.

Fiecare dintre acestea a dezvaluit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) si din mezolitic (intre 8.000 si 5000 ani). Un aspect important la Montaigle este faptul ca civilizatia umana de Cro-Magnon a fost recunoscuta si descrisa de Ed. Dupont cu mult timp inainte de nomenclatura franceza. Situl Montaigle si cercetarea belgiana au contribuit de timpuriu la consolidarea patrimoniului acestei tari precum si la edificarea istoriei civilizatiei europene.

Cercetarile arheologice realizate in 1992 pe platourile Montaigle au scos la lumina cantitati de ceramica din epoca Fierului (circa 450 i.Hr.), dar si urme de la sfarsitul epocii romane, atunci cand regiunea din nordul vechii Galii traversa o prioada de mare nesiguranta. Pe la mijlocul secolului al III-lea Imperiul Roman trecea printr-o criza profunda care i-a zdruncinat structurile politice, economice si sociale. Regiunile Belgiei actuale sunt din ce in ce mai mult ravnite de germani.

Confruntandu-se cu aceasta amenintare de destabilizare, administratia romana organizeaza o defensiva in teritoriu. Catre anul 260 armata romana ia pozitii de garnizoana de-a lungul bazinului Meuse. Aceste posturi, stabilite pe drumurile principale, tin uneori si loc de refugiu pentru civili. De la inceputul secolului al IV-lea, un zid de 2 m latime defineste un spatiu de 3.400 m2, locuit in principal de voluntari germani, acestia ocupand fortareata cu femei si copii. Ei locuiesc in baraci din lemn, dupa obiceiul locului de unde veneau. Unii dintre ei se ocupau cu fabricarea cataramelor de curea, manerelor de sabie, sule si alte accesorii gasite in urma sapaturilor arheologice. Aceasta ocupatie militara pare sa se opreasca dupa anul 450 si situl este apoi abandonat timp de patru secole. In jurul anului 900 a fost construit un castel pe partea de sus a stancii.

Exista doar cateva urme din aceasta constructie, inclusiv un perete din epoca galo-romana. In 1298, Guy de Dampierre, contele de Flandra si marchiz de Namur, a rascumparat terenul lui Faing pentru a-l ceda fiului sau mai mic, Guy de Flandra, numit si Guy din Namur. Acesta din urma a construit un castel, ale carui urme mai pot fi gasite inca in ruinele actuale. Noua constructie este in principal conceputa ca un loc de resedinta, rolul militar fiind secundar. Domeniul se compune din trei parti distincte: la poalele castelului, pe campie: hambare, grajduri si pajisti; in partea de sus: cladirea principala aparata de un turn, iar la nivel intermediar: curtea.

Transformarile care sunt efectuate in prima jumatate a secolului al XV-lea au schimbat radical fizionomia castelului. Caracterul rezidential in acest moment este net in detrimentul aspectului defensiv. Condus de mai multe dinastii, trecand prin perioade de pace si razboi, Montaigle ramane cenrul domeniului cu acelasi nume.

Amplificata de englezi, in epoca romantica, moda turismului aduce multi turisti si poeti in valea Montaigle. Caracterul dezolant si singuratic al ruinelor li se potriveste sufletelor voiajorilor melancolici. Sunt numerosi pictori, scriitori sau artisti care contureaza imaginea din Montaigle in creatiile lor; oamenii de litere nu uita sa descrie farmecul locurilor neumblate in paginile lor de memorialistica, in timp ce pionieri ai artei fotografice isi instaleaza echipamentele in pajistile din jur.

Cresterea numarului de vizitatori, legata de democratizarea petrecerii timpului liber, duce spre sfarsitul secolului la schimbarea in reprezentare a descrierii ruinelor. Cartile postale si ghidurile turistice intruchipeaza tablourile, litografiile si pagini de antologie ale perioadei precedente, fara a reduce caracterul romantic pe cale de disparitie. Dupa 1993 Montaigle face parte din patrimoniul Valoniei.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi