Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Turism

Autenticitatea spatiului rural in Depresiunea Vrancea

Libraria Avant Garde din Iasi fost gazda unei inedite intalniri, prilejuita de apropierea sarbatorilor de iarna. Invitatii au vorbit despre sarbatori, despre importanta lor pentru fiecare dintre noi si pentru evolutia spirituala a omului, dar si despre traditii, un filon foarte bogat, insuficient explorat, care abunda de frumusete si de informatii. Am discutat despre acest lucru cu dna Mihaela Loredana Rusu, profesor la Grupul Scolar Economic de Turism Iasi, economist si doctorand al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi (USAMV).

Mihaela Loredana Rusu este profesor la Grupul Scolar de Turism Iasi, economist si doctorand al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi (USAMV). Pasionata de turism si de antreprenoriat, d-sa are multe proiecte in derulare si foarte multe premii castigate la competitii de profil. De data aceasta ne-am intalnit cu d-sa in postura iubitorilui de traditii si a fost de acord sa ne dezvaluie cateva lucruri despre o zona minunata a Romaniei -- Vrancea.

Depresiunea Vrancea are in componenta 12 comune: Comuna Barsesti (sate: Barsesti si Topesti); Comuna Jitia (sate: Jitia, Cerbu, Dealu Sarii, Jitia de Jos si Magura); Comuna Naruja (sate: Naruja, Podu Narujei, Podu Stoica si Rebegari); Comuna Negrilesti (sat Negrilesti); Comuna Nereju (sate: Nereju, Nereju Mic, Chiricani, Bradacesti si Sahastru); Comuna Nistoresti (sate: Nistoresti, Bitcari, Bradetu, Fagetu, Podu Schiopului, Romanesti, Ungureni si Vetresti- Herastrau) ; Comuna Paltin (sate: Paltin, Ghebari, Prahuda, Tepa si Valcani); Comuna Paulesti (sate: Paulesti si Haulisca); Comuna Soveja (sate: Soveja, Dragosloveni si Rucareni); Comuna Spulber (sate: Spulber, Carsochesti-Corabita, Tipau, Pavalari, Tojanii de Sus, Tojanii de Jos si Moraresti); Comuna Tulnici (sate: Tulnici, Coza, Lepsa si Gresu); Comuna Vrancioaia (sate: Vrancioaia, Poiana, Bodesti, Muncei, Plostina si Spinesti). Cele 12 localitati rurale din Depresiunea Vrancea se fac remarcate de turisti prin autenticitatea zonei.

Autenticitatea unei zone este reprezentata de traditii, obiceiuri, vestimentatie, stilul de viata al localnicilor, cultura si credintele proprii, stilul arhitectural al locuintelor si constructiilor din zona, limba si manifestarile culturale.

In randurile de mai jos sunt prezentate obiceiurile traditionale, creatiile artistice populare si manifestarile traditionale care au loc in zona studiata.

a) Obiceiuri traditionale

- Chiparusul (dans practicat de sute de ani la priveghiul unei persoane decedate) este un obicei care apartine zonei etnofolclorice de pe vaile Putnei, Narujei si Zabalei..
- Boteitul oilor este un obicei practicat in luna aprilie cand incepe pasunatul;
- Valaritul este un obicei de primavara traditional, propriu Vrancei arhaice care nu a mai fost practicat de zeci de ani (specific localitatilor Naruja, Spulber, Nistoresti, Nereju); traditia spune ca a doua zi de Pasti, tinerii gata de insuratoare formeaza un alai sarbatoresc si merg la gospodarii satului care au fete de maritat, sunt condusi de un vataf ales prin concurs, acesta fiind considerat cel mai destoinic.
- Mosul si Baba, Ursul si Capra - mastile grotesti de o mare expresivitate marcheaza coregrafic intreruperea firului vietii, focul purificator al facliilor purtate de mascati si salturile si trecerile personajelor peste/si prin foc ce exprima dorinta de purificare si alungare a spiritelor raului;
- Boboteaza, 6 ianuarie - ultima zi a ciclului sarbatorilor de iarna si printre primele din noul an este Boboteaza. Traditia specifica zilei de 6 ianuarie se leaga de sfintirea apelor, stropitul cu agheasma a caselor, oamenilor, animalelor, alungarea spiritelor rele in lacasurile lor subterane, purificarea vazduhului prin zgomote.
- In preajma sarbatorilor de Pasti, se organizeaza Expozitia de icoane si oua incondeiate care reuneste artisti amatori si creatori populari care s-au remarcat de-a lungul editiilor cu lucrari de o reala valoare. La fiecare editie au participat atat artisti tineri, cat si varstnici, asigurand transmiterea traditiei si creatiei populare autentice

b) Creatii artistice populare

- paretarul si cergile sunt piesele cele mai folosite in interiorul incaperilor. Cerga de Vrancea are mitele mult mai lungi si sunt spalate la darste cum este cea de la Negrilesti. Ornamentele folosite sunt: rombul, grebla dispuse in randuri suprapuse numite cheptani, creanga ce poate fi considerata o interpretare locala a pomului vietii, ramurile se termina intr-o floare stilizata. Una din variantele crengii numita blendac care par a fi aripile desfasurate ale unei pasari. Alte motive folosite la paretale sunt: ghiocu, gura papusii, mocanelul, urma matei, carligul ciobanului;
- cusaturile populare din lana, cergi, scoarte populare, etc.;
- artizanat (cusaturi, tesaturi) la orice gospodarie exista cergi, valuri de stofa si zeci de coti de laicere ce inconjoara incaperea;
- prelucrarea lemnului (exista o scoala pentru invatarea mestesugului) prelucrarea tiparelor pentru cascaval in care predomina motivele solare, unelte si obiecte gospodaresti; arhitectura populara (casa taraneasca) - case vechi din lemn cu arhitectura traditionala, cu temelie din piatra, tencuite cu lut, invelite cu sindrila, cu foisor si cerdac, cu cioplitura si crestatura specifice artei de decorare;
- Centrul de cusaturi si tesaturi populare localitatea Nereju;
- mobilierul interior vrancean se caracterizeaza prin simplitate si functionalitate: pat, lavite, masa joasa, scaune, lada de zestre, etc.;
- confectionarea instrumentelor populare muzicale (buciume, cimpoaie, fluiere).
- arta incondeierii oului de Pasti, in nuante de verde, rosu, albastru cu chenare negre pe fond galben cu motive ornamentale florale si vegetale.
- mastile si portul popular care se poarta in zilele de sarbatoare;

c) Manifestari traditionale

- Festivalul folclorului vrancean care se desfasoara in fiecare an, pe 15 august in satul Poiana Neagra localitatea Barsesti;
- Targul de mesteri si creatori traditionali care are loc anual pe 27 iulie, de Sfantul Pantelimon localitatea Barsesti;
- Festivalul Comoara Vrancei - se desfasoara in ultima duminica din iunie localitatea Naruja;
- Intalnirea dintre ani manifestare folclorica care este dedicata sarbatorii Nasterii Domnului localitatea Naruja;
- Hora Fetelor - sarbatoare folclorica care are loc pe 25-26 decembrie in fiecare an localitatea Negrilesti;
- La muchea Bradului sarbatoare folclorica care are loc in ultima duminica a lunii august unde evolueaza formatii folclorice de pe valea Zabalei, Putnei si Narujei localitatea Nereju;
- Intalnirea dintre ani - manifestare folclorica traditionala pentru sarbatoarea Nasterii Domnului Localitatea Nereju;
- Sfanta Maria - 8 septembrie este sarbatorita ziua comunei Nistoresti;
- Ansamblul folcloric traditional Nistoreanca - formatie de cimpoieri, (solisti vocali, grupuri de colindatori) localitatea Nistoresti;
- Festivalul cantecului si jocului popular de pe dealul Tojanului localitatea Paltin;
- Manifestari comemorative dedicate eroilor din primul razboi mondial localitatea Soveja.
- La izvoarele Mioritei sarbatoarea folclorica care se desfasoara in perioada 1-15 august si reprezinta targul artizanilor din satele invecinate localitatea Soveja.

Existenta elementelor de autenticitate atat de numeroase in localitatile rurale din Depresiunea Vrancea ofera o serie de avantaje pentru comunitatea gazda astfel: produsele realizate si serviciile prestate de comunitatea gazda pot fi dezvoltate si comercializate mai usor, zona fiind recunoscuta la nivel european; posibilitatea de dezvoltare a ecoturismului si a turismului rural; atragerea diferitelor finantari speciale al Uniunii Europene pentru agricultura si silvicultura, pentru managementul traditional si favorabil mediului.

Este cunoscut faptul ca zona Depresiunii Vrancea este o zona de recreare si agrement. Pe teritoriul Depresiunii Vrancea se remarca statiunea balneoclimaterica Soveja, satele Nistoresti, Naruja, Tulnici, respectiv Nereju care sunt renumite pentru traditia si tezaurul etnofolcloric si a monumentelor de arta religioasa.

Material extras din raportul stiintific realizat pentru teza de doctorat "Studii privind strategiile de dezvoltare rurala in Depresiunea Vrancea"

Conducator stiintific, Prof. Dr. Ion Valeriu Ciurea


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi