Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Universitaria

Visul American al unui ilustru matematician roman ieseanul Constantin Corduneanu

Pentru multi oameni matematica reprezinta doar cosmarul vietii lor de elev sau student. Pentru Profesorul Emerit Constantin Corduneanu de la University of Arlington Texas, fondatorul revistei "Libertas Mathematica" si editorul acesteia timp de 31 de ani, cele doua notiuni - libertate si matematica, au alte conotatii. Revista "Libertas Mathematica" este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politica si de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor romani nevoiti sa-si paraseasca tara inainte de 1989.

De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalitati din diaspora, oameni care au renuntat la securitate pentru libertate. Libertas Mathematica este o colectie impresionanta de lucrari stiintifice si realizari remarcabile ale matematicienilor romani din afara blocului socialist, elite care s-au impus in mediul academic international, romani respectati si apreciati de universitatile occidentale, dar  aproape necunoscuti sau dati uitarii in tara lor natala.

Am avut privilegiul sa aflu povestea revistei “Libertas Mathematica” de la fondatorul ei, Prof. Dr. Constantin Corduneanu, Prof. Emerit al University of Texas si Presedinte de Onoare al Academiei Romano- Americane de Stiinte si Arte: “Pentru mine asocierea celor doua cuvinte – libertate si matematica, are un sens destul de profund si natural, dar trebuie sa ma intorc in timp aproape 50 de ani, pentru a explica acesta apropiere”, mi-a spus distinsul profesor, astazi in varsta de 84 de ani.

Prof. dr. Constantin Corduneanu era Prorectorul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi  in 1978, cand a luat decizia sa treaca Atlanticul si sa ia viata de la inceput in Statele Unite ale Americii. Decizia sa poate parea absurda pentru unii adepti ai starii de confort care decurge dintr-o pozitie sociala inalta, dar perfect justificata pentru altii, cei insetati de libertate. Profesorul Constantin Corduneanu este astazi o figura proeminenta a diasporei romanesti. Academician recunoscut si apreciat pe toate meridianele, prof. dr. Constantin Corduneanu a demonstrat ca decizia sa de emigrare a fost absolut necesara pentru cariera dumnealui. L-am rugat pe distinsul profesor, originar din Iasi, sa rememoreze momentele care l-au determinat sa emigreze si am aflat o poveste despre curaj, succes, pasiune si determinare.

Comunistii trimiteau cercetatorii stiintifici “la munca de jos”

“In primavara anului 1975 eram Prorector al Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi, ma ocupam cu programul doctoral si cercetarea stiintifica. Intr-o zi am primit un telefon de la directorul general din Ministerul Invatamantului, care mi-a transmis un ordin privind distribuirea la diverse institutii, a cercetatorilor de la Institutul de Matematica al Filialei din Iasi a Academiei Romane. Printr-un decret semnat de oamenii "mari" ai timpului, Institutele de Cercetare treceau de sub controlul Academiei in subordinea universitatilor. Universitatile aveau obligatia sa transfere imediat toti cercetatorii vizati prin decret, catre alte unitati socialiste. Se pare ca decretul, emanat de la cel mai inalt nivel politic, era conceput ca o pedeapsa  pentru cei care nu "trudesc" serios in munca de cercetare si cauta doar avantaje materiale, plecari in strainatate si alte recompense, pe care le considerau nemeritate”  si-a amintit domnul profesor Corduneanu.

In Institutele de Matematica ale Academiei Romane lucrau peste o suta de cercetatori, la
sediile din Bucuresti, Iasi si Cluj Napoca. Exista o traditie indelungata in cercetare, realizari deosebite, recunoscute pe plan international, motiv pentru care cercetatorii erau invitati la foarte multe conferinte si congrese internationale sau pentru stagii indelungate in afara tarii. Decretul din 1975 a avut repercursiuni traumatizante atat pentru cei care si-au pierdut locul obtinut cu multa munca la Academie, cat si pentru profesorul Constantin Corduneanu, Prorectorul Universitatii din Iasi, pus in situatia de a rezolva o sarcina de serviciu extreme de ingrata.

Cu toate acestea, domnul profesor considera ca experienta castigata in acea perioada, plasarea cercetatorilor stiintifici in alte locuri de munca, a avut si laturi pozitive. De exemplu, Acad. Cristofor Simionescu, Rectorul Institutului Politehnic "Gheorghe Asachi", a decis transferarea a circa 50% dintre cercetatori la Institutul Politehnic din Iasi, ceea ce a condus la o crestere spectaculoasa a calitatii invatamantului tehnic romanesc in urmatorii ani.“La un Institut de proiectare, unde schema ar fi permis repartizarea a 2-3 cercetatori, directorul mi-a spus ca nu poate primi niciunul si ca sensul real al decretului este trimiterea cercetatorilor stiintifici “la munca de jos”. Majoritatea celor transferati, prin aceasta ingrata sarcina de serviciu, erau fostii mei studenti si erau dintre cei mai buni!”  mi-a spus prof. Corduneanu cu tristete.

In urmatorii ani, multi dintre acesti cercetatori foarte capabili au devenit profesori universitari in Romania sau au emigrat in alte tari cu traditie in cercetarea matematica, Israel, Anglia, alte tari europene, unde si-au construit cariere uimitoare. Altii, folosind pregatirea lor speciala, au pus bazele unor centre de calcul, contribuind la succesul unor industrii bazate pe aplicatii matematice.

Visul American atipic al unui ilustru matematician roman

Profesorul Constantin Corduneanu a emigrat dupa trei ani de la “experimentul” cizmarului din Scornicesti, in 1978, cand masurile politice tot mai incompetente s-au inmultit ingrijorator, iar josnicia in administrarea fondului uman al Romaniei a devenit intolerabila. Despre visul sau de a tipari o revista in libertate si de a-i regasi pe matematicienii nevoiti sa ia calea exilului pentru a-si pastra demnitatea umana, profesorul Corduneanu isi aminteste:“Mi-am propus atunci sa fac ceva, ca raspuns la intinarea traditiilor noastre in domeniul Matematicii. M-am gandit la Spiru Haret, Gheorghe Titeica, Dimitrie Pompeiu, Grigore Moisil, Simion Stoilov, Gheorghe Vrancean, cativa dintre matematicienii romani care dobandisera recunoasterea internationala si ale caror realizari vor ramane, chiar daca ei nu se mai afla fizic printre noi. In acest context, am discutat si cu cativa colegi din generatia mea si  am hotarat sa incep publicarea revistei Libertas Mathematica. Cum Academia Romano-Americana de Stiinte si Arte tocmai facuse anunt pentru unul dintre congresele sale anuale, am decis sa prezint  proiectul de publicare in cadrul ARA.

Nu eram inca membru al Academiei, dar cererea mea a fost aprobata de catre conducere. Prof. Nicolae Timiras din Berkeley, CA, stranepot al scriitorului Ion Creanga, era presedinte la ARA, iar Prof. Basil Roman, de la California State University din Long Beach, vice-presedinte. Adunarea Generala a membrilor ARA si Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch din New Jersey si a decis aprobarea proiectului meu si publicarea revistei Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Statescu din Los Angeles, a mentionat aceste hotarari in minuta pe care a redactat-o dupa congres. Era luna octombrie a anului 1979 si sansa unui nou inceput. La Congresul ARA am cunoscut distinse personalitati ale diasporei romanesti din USA si am inceput imediat organizarea revistei. Aveam si sprijinul colegilor din Romania, care fusesera prezenti la Congres si la care am apelat pentru articolele din primul volum.”

De-a lungul timpului, structura si tendintele au fost influentate de oameni si fapte, care si-au lasat amprenta asupra continutului revistei si asupra politicii editoriale. Primul volum a vazut lumina tiparului in vara anului 1981, la University of Arlington Texas, dupa ce un an intreg (1980) a fost folosit pentru strangerea articolelor si alcatuirea rubricii "Miscellanea". Rubrica era dedicata facilitarii contactelor intre matematicienii de origne romana din diaspora si cuprindea o lista cu nume si adrese a peste 100 de matematicieni romani din America, Europa de Vest, Israel, Maroc si Africa de Sud.

Scrisoare de protest adresata lui Nicolae Ceausescu

Primul numar al revistei s-a remarcat prin lucrari stiintifice de inalta clasa si prin rubrica inedita “Miscellanea”. In aceasta rubrica a fost publicata o Scrisoare de Protest adresata de 100 de matematicieni, membri ai Societatii Americane de Matematica, dictatorului Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei, referitoare la desfiintarea Institutului de Matematica al Academiei Romane de la Bucuresti, cu filialele sale din Iasi si Cluj-Napoca. “Cele 100 semnaturi le-am obtinut in doua ore, la meetingul Anual al Societatii Americane de Matematica de la  San Antonio, Texas. Printre semnatari se aflau mai multi matematicieni de renume mondial, printre care mentionez pe Keneth Cooke (Pomona College, CA), Harold Shapiro (Royal Institute of Technology, Suedia), Paul Erdos (Universitatea din Budapesta si Haifa), Robert Bartle (University of Illinois), William P. Thurston (Princeton University) si Isaac Schoenberg de la University of Wisconsin.

Ultimul este originar din Galati, a facut parte din Scoala Matematica Ieseana, unde a obtinut doctoratul, a fost asistent si lector. Ajuns in SUA la inceputul anilor 1930, a fost mobilizat si a lucrat pentru “Department of Defense” si s-a specializat in Teoria Aproximarii. El a eleborat metoda functiilor "Spline", folosite la antecalculul traiectoriilor navelor cosmice. Profesorul Schoenberg a trimis si o scrisoare personala de protest, adresata lui Nicolae Ceausescu, iar o copie mi-a trimis-o si mie” a declarat profesorul C-tin Corduneanu.

Autorii primului volum al revistei apartineau cu totii scolii romanesti de matematica, cu exceptia semnatarilor scrisorii de protest. A existat si un autor din Uniunea Sovietica (nascut la Chisinau si absolvent al Universitatii din Moscova), care a tinut sa contribuie la Libertas Mathematica deoarece vorbea limba romana. Un alt colaborator al revistei, prezent in primul volum, a fost Prof. Nicolae Tipei de la Politehnica din Bucuresti, a carui lucrare folosea din plin cele mai avansate metode matematice ale vremii. Doi dintre autorii articolelor din primul numar al revistei “Libertas Mathematica” erau membri corespondenti ai Academiei Romane.

Treizecisiunu de volume si tot atatia ani de matematica in libertate

In rubrica "Miscellanea" au fost incluse si recenzii de carti matematice, Statutul Academiei Romano - Americane de Stiinte si Arte, precum si note biografice ale autorilor. Aceasta rubrica a fost pastrata pana in anul 2011, cand s-a tiparit volumul XXXI al revistei, cu mici modificari si precizari cerute de cresterea masiva a Diasporei Matematice Romanesti. In prezent, exista cca. 500 de profesori si cercetatori in domeniul Matematicii, de provenienta romaneasca, evidentiati in paginile revistei: http://www.lm-ns.org/files/RomanianMathCompSc.pdf

In cele 31 de volume anuale, Libertas Mathematica, fondata, editata si tiparita cu regularitate de prof. dr. C-tin Corduneanu din 1981 pana in 2011, au fost publicate peste 400 de articole originale de Matematica, Statistica, Istoria Matematicii, Mecanica si Fizica, articole teoretice cu suport matematic si aplicatii in alte domenii conexe . Deoarece aprobarea de la ARA nu presupunea si sprijin financiar, in primii ani de publicare, revista avea resurse limitate (doar 20 de abonamente), iar profesorul Corduneanu achita personal diferenta de bani necesara pentru tiparirea revistei, o secretara de la universitate il ajuta sa dea revistei o forma unitara, adecvata tiparului, iar doctoranzii dumnealui dedicau voluntar timp si energie revistei. Situatia s-a imbunatatit ulterior prin noi abonamente si prin schimbul de publicatii cu universitati din Europa, Asia, Africa si America de Sud.

Libertas Mathematica s-a bucurat de sprijinul Universitatii din Arlington Texas, care a aprobat profesorului Corduneanu folosirea unui xerox performant, iar studentii sai doctoranzi Mehran Mahdavi (astazi profesor la Bowie State University din Maryland), Yizeng Li (acum profesor la Tarrant County College din Forth Worth, TX) si Zephirinus Okonkwo (acum profesor si decan la o universitate din statul Georgia) au contribuit voluntar la publicarea revistei pana in anul 1997. Succesul a crescut an de an, iar Libertas Mathematica a ajuns in 500 de universitati din 60 de tari. Prin schimb cu Libertas Mathematica, acestia au rasplatit munca redactorilor, iar colectia bibliotecii stiintifice a Universitatii din Texas a primit 500 de reviste noi.

“Libertas Mathematica” a contribuit decisiv la prestigiul Academiei Romano- Americane de Stiinte si Arte si la recunoasterea matematicienilor de origine romana peste tot in lume. Generozitatea Universitatii din Texas, care a pus la dispozitie mijloace tehnice pentru tiparirea revistei, a primit atentia mediului academic international. Academicianul Constantin Corduneanu considera ca a venit momentul sa predea stafeta unei noi generatii de matematicieni. Incepand cu volumul XXXII (anul 2012), revista Libertas Mathematica va fi coordonata de Prof. V. Staicu de la University of Aveiro, Portugalia:“Anul acesta am incredintat munca de editor Prof. Vasile Staicu, de la Univ. Aveiro din Portugalia, care a organizat un frumos si reusit congres in urma cu sase ani, cand am vizitat si eu campusul din Portugalia, situat in apropierea Oceanului Atlantic, care aduce putin cu stilul romanesc. Sper intr-un suflu nou, intr-o ridicare a revistei si a cititorilor la un alt nivel. Pe toate continentele Terrei, urmasii lui Pompeiu, Titeica, Moisil, Myller, Popoviciu, duc cu ei invatatura si dedicatia catre stiinta, asa cum le-au mostenit de la ilustrii lor inaintasi”, mi-a spus prof. dr. Constantin Corduneanu. (Va urma)


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando pechora tulip internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi