Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Wines

MOLDOVA VITIVINICOLA - text de Felicia Ghimpu, specialist in Turismul vinului, profesor asociat al Facultatii de Economie, Universitatea "Petre Andrei" din Iasi

Moldova reprezinta cea mai mare regiune viticola a tarii cu plantatii ce se intind pe toata suprafata sa ceea ce permite, datorita vastei arii pe care o cuprinde, producerea unei game complete de vinuri albe, rosii, aromate si spumante. Legate de aceasta regiune viticola sunt numele unor cunoscute podgorii, ale unor vinuri unice si ale povestilor ce le insotesc si care le dau un farmec aparte si le deosebesc de multe alte vinuri romanesti. Pentru ca orice vin memorabil are in spate o poveste ce trebuie sa fie spusa atunci cand ne intalnim cu el pentru a-l aprecia si respecta asa cum merita.

Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei, asa cum este denumita de specialisti, cuprinde 12 podgorii care la randul lor sunt alcatuite din mai multe centre viticole, unele din ele cu nume intrate in "cartea de istorie" a vitiviniculturii romanesti. Aceste podgorii sunt:

- Podgoria Cotnari cu centre viticole situate in judetele Iasi si Botosani
- Podgoria Iasi cu cea mai mare parte a plantatiilor situate in Judetul Iasi
- Podgoria Husi din Judetul Vaslui
- Podgoria Colinele Tutovei ce include centre viticole in judetele Vaslui si Galati
- Podgoria Dealurile Bujorului din judetul Galati
- Podgoria Nicoresti tot din zona Galatiului
- Podgoria Ivesti, de asemenea situata in judetul Galati
- Podgoria Covurlui din acelasi judet
- Podgoria Zeletin cuprinde centre viticole situate in trei judete: Bacau, Vrancea si Galati
- Podgoriile Panciu, Odobesti si Cotesti, aproape inseparabile, din Vrancea
In aceste podgorii vom urma un scurt traseu imaginar, ce s-ar putea numi candva "Drumul vinului" pe parcursul caruia vom prezenta crame si vinuri moldovenesti de renume.

Podgoria Cotnari as fi tentata sa spun ca nu mai are nevoie de nici o prezentare insa ma gandesc ca cei mai multi ii cunosc doar vinurile si mai putin povestea.

Cotnariul se afla situat la limita nordica europeana de cultura a vitei de vie (45 50 grade latitudine nordica) alaturi de podgorii celebre Tokaj din Ungaria si Champagne din Franta. In opinia mea este cel mai rezonant nume in randul consumatorilor de vin, fiind singura podgorie din tara care de peste 500 de ani pastreaza in cultura acelasi sortiment de soiuri autohtone, motiv pentru care a si fost denumita "rezervatie viticola nationala".

Numele de Cotnari este strans legat de cel al domnitorului Stefan cel Mare, un mare admirator al acestor vinuri pentru care a creat o adevarata infrastructura in zona, in timpul domniei acestuia podgoria definindu-si identitatea si consolidandu-si pozitia.

Vinurile de Cotnari se pot lauda cu numeroase medalii obtinute la mari concursuri internationale inca de la sfarsitul secolului al XIX lea ( inaintea invaziei filoxerei in tara noastra) iar la Expozitia Universala de la Paris, din anul 1900, tara noastra a fost reprezentata si de un strugure de Grasa de Cotnari, ca o recunoastere a importantei acestui soi pentru viticultura romaneasca.

Asa cum spuneam, podgoria Cotnari detine patru soiuri autohtone in cultura care dau vinuri albe ce cuprind toata gama, de la vinuri seci pana la vinuri dulci si aromate : Francusa, Feteasca alba, Grasa si Tamaioasa romaneasca. Dintre acestea, cel mai cunoscut si vandut vin romanesc este Grasa de Cotnari, vinul alb dulce al carui nume este inseparabil de numele podgoriei. In anii cu toamne lungi, uscate si calduroase boabele de Grasa sunt atacate de "mucegaiul nobil" - ciuperca Botrytis cinerea care provoca stafidirea boabelor prin eliminarea apei din miez. Astfel, se favorizeaza acumularea de zaharuri in medie de 270-300 g la litru. Atunci se produc mari vinuri care prin invechire isi sporesc calitatile, capatand o culoare aurie sau de chihlimbar si gust de fagure de miere, miez de nuca si migdale, vinuri care oricand pot sta alaturi de cele de Sauterne sau Tokaj, din aceeasi gama.

In cadrul Podgoriei Iasi voi mentiona centrele viticole Bucium si Uricani care au produs de-a lungul timpului vinuri al caror nume a ramas strans legat de acestea. Buciumul este specializat in producerea vinurilor albe remarcandu-se in mod deosebit cu Feteasca alba, un vin rafinat, de o finete deosebita, care a adus numeroase medalii de la importante concursuri internationale. Aligote-ul este un soi care a gasit in aceasta zona conditii foarte bune de exprimare, ocupand si cele mai intinse suprafete. Foarte cunoscut este si soiul Muscat ottonel care a dat, de-a lungul vremii, cele mai bune vinuri aromate de acest tip din tara. Un produs foarte popular al cramei Bucium este spumantul provenit din acest soi, produs dupa metoda italiana Asti. Se pare ca in unii ani acest spumant a fost atat de bine facut ca a reusit sa-si intreaca etalonul, adica celebrul spumant Asti. Mai trebuie mentionat ca Buciumul inca se mandreste cu o vinoteca de cateva mii de sticle de vinuri din diferite soiuri din cei mai buni ani de productie.

Centrul viticol Uricani s-a facur remarcat prin productia sa preponderent de vinuri rosii. In zilele lui de glorie acesta producea unele din cele mai bune vinuri Feteasca neagra si Babeasca neagra la care ulterior s-au adaugat soiurile franceze Cabernet Sauvignon, Pinot noir si Merlot care nu au facut decat sa ii sporeasca faima. Din pacate, despre Uricani se vorbeste la timpul trecut, din cunoscutele plantatii ramanand doar cateva hectare razlete. Ramane insa intentia actualilor proprietari de a readuce la viata acest loc de care se leaga numele atator vinuri memorabile.

Nu putem trece de Podgoria Husi fara sa pomenim doua din vinurile care nu pot fi separate de localitatile de unde provin: Zghihara de Husi si Busuioaca de Bohotin, doua soiuri autohtone foarte apreciate. Zghihara da vinuri albe seci de masa, proaspete si fructuoase, ce se recomanda a fi baute tinere.

Busuioaca de Bohotin este un vin cu totul special ce se exprima la maxima lui valoare doar in anii favorabili cand strugurii pot fi lasati sa supramatureze, acumuland zaharuri de peste 240g/l. Atunci rezulta un vin aromat roz, dulce, cu un parfum inconfundabil de trandafir si busuioc, un vin de o finete si armonie deosebite, cu caracteristici rar intalnite la alte vinuri de acest tip. Maturarea in butoaie de stejar si invechirea in sticle ii sporesc calitatile, adaugandu-i o nota de rafinament inconfundabila. Probabil unicitatea si calitatile speciale ale acestui vin au facut ca el sa fie unul din cele mai contrafacute vinuri de pe piata romaneasca, productia de falsa Busuioaca depasind cu mult capacitatea de productie a celor putin peste 100 de hectare existente in prezent in cultura. Intr-un clasament intocmit de Dimitrie Cantemir, Podgoria Nicoresti se situa pe al patrulea loc intre podgoriile moldovenesti, dupa Cotnari, Husi si Odobesti.

Babeasca neagra este cel mai reprezentativ vin al podgoriei, rosu sec, cu aroma de strugure bine copt, ce poate oscila intre vin de masa si vin de calitate superioara, in functie de conditiile anului de productie. Podgoria produce si vinuri rosii Feteasca alba si Cabernet Sauvignon, Merlot dar si albe Feteasca alba, Riesling italian, Feteasca regala sau Aligote.

Podgoria Panciu s-a facut remarcata in primul rand prin vinurile spumante, atat cele albe obtinute din soiuri de Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling italian cat si spumantul rose ce are la baza Pinot noir si Babeasca neagra.

La Panciu exista insa si culturi de struguri de masa, din soiul Chasselas, cat si o larga gama de soiuri de vita de vie ce dau vinuri albe si rosii de masa ( Plavaie, Babeasca neagra) dar si vinuri albe si rosii superioare ( Feteasca alba, Riesling italian, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir). Tot aici se produc si vinarsuri din soiurile Feteasca regala si Plavaie.

Podgoria Odobesti este atat poate cea mai veche podgorie din tara cat si una din cele mai traditionale, mentinand in cultura numeroase soiuri romanesti: Galbena de Odobesti, Plavaie, Feteasca alba, Feteasca regala, Sarba, Babeasca gri, Babeasca neagra si Feteasca neagra. La acestea s-au adaugat numeroase alte soiuri internationale care intregesc variata gama de vinuri produse aici: Riesling italian, Aligote, Muscat ottonel, Sauvignon blanc, Merlot, Cabernet sauvignon. O mentiune aparte vreau sa o fac pentru Alicante bouschet, singurul soi tinctorial din tara noastra, un soi ce da vinuri aspre si intens colorate datorita continutului mare de tanini. Rareori acest soi se vinifica separat, el fiind un soi de sortiment ce da vigoare si intensitate coloristica vinurilor astfel obtinute. Si aici exista un soi strans legat de numele podgoriei Galbena de Odobesti ce da , in majoritatea anilor, vinuri de masa albe, lejere, usor baubile, racoritoare.

Daca este sa urmarim statisticile, clasamentele si opiniile specialistilor in domeniu, se pare ca vinurile moldovenesti nu au putut tine pasul cu cele produse in crame din alte colturi ale tarii, care au urmarit mai indeaproape tendintele internationale si poate au avut mai mult curaj si inspiratie in scoaterea pe piata a unor vinuri moderne, obtinute in stiluri diferite de cele cu care ne-au obisnuit producatorii romani. Interesant este de observat ca majoritatea cramelor care au impus un nou stil si alte standarde de calitate sunt cele ale caror actionari sunt in majoritate straini, oameni veniti cu o alta viziune, experienta si idei noi.

Acesti straini au adus in Romania si o alta componenta importanta a lumii vinurilor turismul enologic sau turismul vinului. In prezent sunt cateva crame romanesti care au reusit sa impuna in mare masura adevaratul turism al vinului, asa cum este el practicat in majoritatea tarilor vitivinicole. De ce spun ca reusita nu este deplina? Pentru ca este aproape imposibil sa faci sa functioneze acest tip de turism la nivel national fara sprijin din partea statului. Din pacate pana in prezent in afara nesfarsitelor discutii si planuri sterile despre rutele vinului sau despre un muzeu national al vinului nu s-a concretizat nici o contributie din partea autoritatilor locale sau nationale. Desigur, avem celebrele placute, de-acum ruginite, inscriptionate cu "Drumul vinului" care duc spre nicaieri sau mai bine spus duc spre portile ferecate ale cramelor si ochii iscoditori de dupa ele care aproape ca intreaba eventualii turisti (evident cei neorganizati in grupuri oficiale) daca nu cumva au venit la furat.

Pana la un adevarat turism al vinului mai avem un drum lung pe care ar trebui sa-l incepem cu schimbarea atitudinii majoritatii celor care activeaza in industria vinului din tara noastra, educarea publicului si, nu in ultimul rand, a personalului din baruri si restaurante.

Trebuie sa remarc ca in zona Iasilor mi-au atras atentia doua crame ce intreprind actiuni laudabile si, deocamdata, singulare: Crama Bucium care de cativa ani are portile deschise tuturor studentilor care pot vizita si degusta fara sa plateasca un tarif de intrare, aceasta fiind o forma de popularizare a vinului in randul tinerilor. Cred insa ca ideea ar trebui intregita si de o mai mare publicitate facuta acestei initiative. A doua crama pe care vreau sa o mentionez este o crama mica de familie, nu de mult aparuta pe dealurile Visanilor: Crama Olteanu. Pe langa vinurile excelente produse aici, proprietarii cramei au initiat si o originala forma de turism viticol, rar intalnita in tara noastra. Ce aduce nota de originalitate? Ceea ce, din pacate, lipseste multor producatori de vin (chiar si foarte mari) din tara noastra: atentia deosebita pe care o acorda clientilor sau posibililor cumparatori, bucuria de a spune povestea vinurilor pe care le aduc pe piata si intelegerea unui aspect deosebit de important, acela ca o crama deschisa publicului larg poate avea un impact incomparabil mai mare decat impersonala publicitate clasica. Actualele tendinte in turismul mondial al vinului se indreapta spre combinarea gastronomiilor locale cu vinuri autohtone, necunoscute publicului international.

Daca am reusi sa depasim lentoarea specific romaneasca si poate si nejustificata convingere ca la noi exista rutele vinului pe care turistii dau navala, poate ne-am gandi ca Moldova ar oferi oportunitatea de a organiza un adevarat turism viticol avand toate atributele necesare: o gama foarte variata de vinuri, povesti extraordinare care le insotesc, preparate culinare delicioase, peisaje, cultura si traditii.


1

Comentarii:1


1# Scris de

puiu

in data de:

22/09/2010 09:19

Vinurile Moldovei sunt cunoscute peste tot in lume. Pacat ca sunt prea putin promovate. Dar felicitari revistei pentru initiativa de a le prezenta publicului si specialistului care scrie despre ele.


Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando pechora tulip internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi