Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Wines

ISTORIA VINULUI - text de Felicia Ghimpu, specialist in turismul vinului, profesor asociat la Univesitatea "Petre Andrei" din Iasi

Vinul este una din primele creatii ale umanitatii, ocupand un loc privilegiat in numeroase civilizatii. Se pare ca popoarele nomade elaborau ocazional vin din vita de vie salbatica, inca de acum 6-7000 de ani. Cand aceste popoare au devenit sedentare, vita-de-vie a fost, alaturi de maslin si smochin, una din primele plante cultivate.
felicia ghimpu

Cu toate ca nu s-a putut inca demonstra existenta cultivarii vitei de vie in Egipt si Mesopotamia inainte de mileniul al IV-lea i.H. exista indicii ca acum 6000 de ani inainte de era noastra se practica o viticultura rudimentara. Primele ustensile cunoscute pentru elaborarea vinului au fost descoperite in nordul Caucazului, pe actualele teritorii ale Georgiei si Armeniei si dateaza din mileniile V-VI i.H.

Este aproape imposibil de aflat cine a fost primul viticultor. Marile civilizatii greaca si romana situau originea vinului in preistorie si inconjurau nasterea lui de legende. Egiptul antic ne-a lasat liste de vinuri: egiptenii mentionau inclusiv anul recoltei, zona viticola si vinificatorul pe vasele in care se pastra vinul, acestea fiind primele etichete din istorie. Babilonienii aveau magazine de vinuri. In Epopeea lui Ghilgamesh, prima opera de fictiune din literatura universala, datata prin anul 1800 i. H., se pomenea in termeni poetici de o vie magica formata din pietre petioase.

Cine a fost primul om care a baut vin? Este posibil ca omul Epocii de piatra sa fi uitat cativa ciorchini de struguri intr-un recipient de lut, lemn sau piele de animal iar acestia, in prezenta caldurii, au fermentat. Lichidul obtinut a fost primul vin din istoria omenirii.

Element festiv in ceremoniile religioase, medicament si antiseptic, vinul a indeplinit numeroase roluri. Referiri la cultivarea vitei-de-vie apar, pe langa cele deja mentionate, in numeroase documente si pe teritoriile vechii Persii si in India insa in America precolumbiana niciodata nu au aparut astfel de indicii. Se stie ca civilizatiile sale niciodata nu au cunoscut vinul cu toate ca crestea si in acele zone vita de vie salbatica. Printre zeitatile grecesti, Dionysos era unul din cele mai iubite personaje. Conform legendei, Dionysos a adus vinul din Asia Mica, de pe teritoriul actualei Turcii. Fiul lui Zeus si al muritoarei Semele, acest zeu era considerat vita de vie iar vinul era sangele lui. Romanii au avut si ei un zeu al vinului Bachus, la fel de popular si iubit, convertindu-se intr-un salvator si protector al femeilor, saracilor si sclavilor. Popularitatea lui devenise atat de mare incat unii imparati romani au incercat sa il interzica, fara prea mare succes insa. Crestinismul, a carui desfasurare este strans legata de simbolurile romane, a asimilat numeroase teme si ritualuri atragand in prima faza aceleasi categorii sociale.

Zeii vinului au existat in mai toate religiile. Pe langa cei doi amintiti, si cei mai cunoscuti, amintim zeita sumeriana Gestin, al carui nume semnifica "mama vita de vie", alti zei sumerieni erau Pagestin-dug "buna vita-de-vie"- iar sotia lui era Nin-kasi "doamna fructului care imbata".

In Egipt, zeul vinului era Osiris iar in religia crestina putem spune ca Isus este personajul echivalent zeitatilor precrestine, paine si vinul, simbolurile impartasaniei, fiind carnea si singele lui.

Tara pe care Biblia o numeste Canaan - se pare Fenicia sau Siria - era faimoasa pentru vinurile sale. "Vinul care iese din teascurile de Daha este la fel de mult ca apa" scria un cronicar egiptean. Daha se gasea in Canaan de unde egiptenii se aprovizionau cu lemn pentru constructii dar si cu vin.

Conform Bibliei, evreii adus din Canaan un ciorchine de strugure atat de mare, ca a fost nevoie de doi oameni sa-l tansporte. Vechiul Testament contine numeroase referiri la vin.

Pe de alta parte, romanii au lasat pretioase informatii referitoare la vinurile lor. Aveau liste ale celor mai bune vinuri, pe primul loc situandu-se cel de Falerno, localitate situata la sud de Roma. In Pompei, mare port de vinuri in epoca romana, un comerciant de vinuri devenise atat de bogat ca si-a permis sa construiasca singur un teatru si un amfiteatru in oras. Romanii apreciau si vinurile de Spania, Grecia si, odata cu expansiunea imperiului, cele de Galia, Rin si zona Dunarii.

In Evul Mediu, cultivarea vitei de vie era strans legata de zona mediteraneana. In restul Europei, din cauza instabilitatii provocata de desele invazii ale popoarelor "barbare", cultivarea vitei de vie se facea strict doar pe proprietatea manastirilor, pentru necesitatile legate de ritualurile religioase. Insa calugarii nu s-au rezumat doar la a produce vin pentru slujbele religioase, au incercat sa-l faca tot mai bun, transformandu-se in viticultori si enologi de mare clasa. Astfel, ei au studiat solurile si inclinarea pantelor din zona Burgundia, in Franta sau regiunea Rinului, in Germania, recunoscute astazi pentru vinurile lor. Au plantat aici suprafete insemnate cu vita de vie, experimentand si imbunatatind metodele de recoltare a strugurilor si fermentare a vinului. Au ajuns astfel sa produca tot mai mult vin de calitate, ce a inceput sa fie cautat pe pietele europene, comertul cu vinul produs de calugari jucand un rol important in Evul Mediu.

Expansiunea comertului cu vinuri in acea epoca avea si un alt motiv: vinul si berea nu erau un lux pentru cetateanul de rand ci o necesitate. Orasele ofereau o apa impura si adesea periculoasa. Prin rolul lui antiseptic, vinul a fost un element important in cadrul rudimentarei medicini a epocii. Acesta se amesteca cu apa pentru a o face baubila. De foarte putine ori apa se consuma in stare pura, cel putin in orase, "Apa nu este sanatoasa pentru un englez" scria un erudit al vremii.

Cererea de vinuri pentru consumul zilnic s-a intins astfel pe mai multe secole. Insa spre sfarsitul sec. al XVII-lea a aparut pe piata o noua cerinta: vinuri ce produceau reale experiente estetice, olfactive si gustative. Inca de pe vremea romanilor existau astfel de exigente, continuate de regii si inaltii prelati ai Evului Mediu, insa acum apare o noua clasa de nobili cu bani si gusturi alese, dispusi sa plateasca pentru un vin de mare calitate. Acestei generatii ii datoram conceptul de "mari vinuri" asa cum le intelegem si in prezent. Pana la ei, se cautau doar vinurile "de an", in preajma unei noi recolte preturile vinurilor produse cu un an inainte prabusindu-se. Insa in 1714, un comerciant parizian a primit o comanda neobisnuita de la un reprezentant al noii nobilimi: "un vin bun, fin, invechit, negru si catifelat". Asa a inceput epoca vinurilor de calitate, invechite si calitativ superioare dar si a unor mari nume de proprietati viticole franceze: Chateau Latour, Lafite sau Margaux.

Parea ca vitivinicultura era cea mai buna afacere pe care putea sa o inceapa o persoana dornica de imbogatire rapida, pana in 1860, cand in Franta isi face aparitia cea mai devastatoare plaga ce a afectat vita de vie - filoxera. A fost adusa accidental din America si in cativa ani a distrus aproape toate viile din Europa, mii de viticultori, producatori si comercianti pierzand lupta cu o insecta ce nu este mai mare decat gamalia unui ac. A fost nevoie de zeci de ani de eforturi ca sa se gaseasca solutia, venita tot din America: vitele de vie americane (imune la boala) pe care s-au altoit soiurile europene valoroase. Insa in acelasi timp cu filoxera au aparut alte doua boli, oidiu si mildiu (tot de origine americana) care au distrus viile abia replantate. A fost nevoie de alte eforturi pentru a se descoperi zeama bordeleza (sulfatul de cupru) - pentru mildiu - si tratamentele pe baza de sulf - pentru oidiu - pentru ca viile sa produca din nou la capacitate.

Aceasta a fost cea mai dura perioada din istoria viticulturii si in urma trecerii celor trei boli mii de hectare de vita de vie distrusa nu au mai fost niciodata replantate, pierzandu-se valoroase soiuri europene. Dupa grelele incercari produse de natura au venit cele din partea oamenilor - cele doua Razboaie Mondiale de la inceputul sec. al XX-lea. Acestea au dus la scaderea dramatica a calitatii vinurilor vandute, pe de o parte din cauza conditiilor in care trebuia sa se produca vinul, pe de alta parte din cauza disparitiei clasei consumatorilor de vinuri de calitate, care s-a vazut afectata de cele doua razboaie si de crizele care au urmat. Astfel a venit randul viticultorilor din Lumea Noua sa ajunga in prim-plan cu vinuri de calitate elaborate in stil diferit celor din Europa. Acestia erau imigranti de pe Vechiul Continent care incepusera sa planteze soiuri valoroase inca de la inceputul sec. al XIX-lea si care, in sfarsit aveau ocazia sa-si arate masura priceperii. Asa si-au inceput "cariera" printre consumatorii cu traditie din Europa, vinurile din estul Statelor Unite, Australia, Africa de Sud sau Noua Zeelanda.

Eforturile depuse in lupta cu filoxera si criza economica au inclus si introducerea unei stricte legislatii viticole si a normelor pentru combaterea fraudelor (ex. vinuri de proasta calitate etichetate sub mari nume). In acest fel s-a nascut sistemul francez de Denumire de Origine Controlata (AOC) din care s-a inspirat apoi toata lumea viticola, introdus dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, la presiunile viticultorilor din zona Champagne. In paralel cu introducerea sistemelor de garantie a autenticitatii s-au facut eforturi si pe plan stiintific, prin derularea de programe de imbunatatire a conditiilor de plantare, producere si invechire a vinului. Totodata, consumul de vin s-a transformat intr-un fenomen la moda in toata lumea, iar rivalitatea dintre viticultorii europeni si cei din Lumea Noua a dus la producerea unor adevarate capodopere ale enologiei. Ultimele doua decade ale sec al XX-lea au fost, probabil, cele mai bune din istoria vitiviniculturii.

Noul secol a inceput cu o competitie tot mai dura pe piata internationala, pentru ca incurajati de succesele anilor`80-90 tot mai multi agricultori au ales sa planteze vita de vie. S-a ajuns astfel la o supraproductie care a coincis si cu o scadere a consumului de vin per ansamblu, pe plan mondial, in parte si din cauza tot mai marii influente pe care o au asociatiile antialcoolice. Aceasta fiind situatia, Uniunea Europeana a decis sa acorde subventii viticultorilor care aleg sa-si desfiinteze plantatiile si sa se orienteze spre alte productii ce ar acoperi in mod real piata agroalimentara. In felul acesta se incearca reducerea actualei supraproductii de vin ce nu-si mai gaseste loc pe piata.

In aceste conditii dificile, dublate si de actuala criza economica, ramane de vazut cum va arata noua fata a pietei licorii care a suscitat cel mai mare interes in istoria omenirii - vinul.


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi