Wines - Recomandarea Paharnicului • 2012 An Olimpic - La un taifas cu olimpicii Arte - Diana Condurache Universitaria - TrainsFormation • Business - Naive • Familie si sanatate - La un taifas cu sufletul • Psihologie - Karyn Taulescu • Diaspora Dezvoltare personala - Nora Prutianu • Ambient - Nicolae Palaghiu • Beauty Astrologie

astrologie reiki adrian chelariu
Wines

Regal spumant

Orice petrecere care se respecta contine un ingredient care aduce buna dispozitie si care, de obicei, vine odata cu momentul de maxima bucurie al acelei reuniuni. Iar cand evenimentul este de inalta tinuta, ingredientul de care vreau sa va povestesc este obligatoriu prezent, revarsandu-se in valuri inspumate aproape pe tot cuprinsul globului pamantesc. Asta da globalizare!

La inceput a fost sampania

Originile minunatei bauturi cu bule (si care nu se numeste Coca Cola) se regasesc in regiunea franceza Champagne unde, pe la sfarsitul sec al XVII-lea, calugarul Dom Perignon de la abatia benedictina de Hautvillers, chiar daca nu a inventat sampania in forma ei actuala, si-a adus un aport revolutionar ce a facut ca numele unei regiuni din Franta sa devina sinonim cu luxul. Astfel, Dom Perignon are meritul de a fi selectionat varietatile cele mai potrivite pentru un astfel de vin, de a fi realizat primul blanc de noir – adica vin alb obtinut din struguri negri – de a fi gasit cea mai buna combinatie de struguri proveniti din varietati si parcele diverse si de a fi introdus sticla speciala rezistenta la presiunea gazului carbonic din interior.

Paternitatea licorii si-o atribuie insa si italienii, care sustin ca un calugar de-al lor a obtinut-o prima data, dar si englezii care cumparau vin linistit cu rest de zahar la butoaie bine inchise. Dupa trecerea frigului iernii zaharul fermenta insa neavand pe unde sa fie eliberat gazul carbonic acesta se incorpora in vinul din butoi oferind astfel o surpriza inspumata celor care il deschideau. Oricum noi ii multumim lui Dom Perignon pentru bucuria pe care ne-a facut-o, mai ales ca de numele calugarilor (si in special a celor benedictini) se leaga si originile altor bauturi celebre.

Evident ca odata cu succesul extraordinar al sampaniei a aparut si problema copierii, daca nu a retetei, a denumirii cu siguranta. Pentru a-si proteja marca, viticultorii din Champagne au obtinut dreptul de a folosi acest nume in exclusivitate astfel ca pentru vinurile din afara regiunii care se elaboreaza prin aceasta metoda se utilizeaza specificatia "metoda traditionala" sau "metoda clasica".

Exista trei metode de obtinere a vinului spumant:

- metoda champagne, care supune vinul la doua etape de fermentatie, prima intr-o cuva sau butoi si a doua in sticla

- metoda charmat, in care una din cele doua fermentatii se realizeaza in recipiente din inox de mari dimensiuni (autoclave) iar procesul de elaborare este mult mai scurt decat la metoda clasica

- metoda Asti, care isi are originile in regiunea cu acelasi nume din Italia, in care procesul de fermentatie este blocat prin refrigerare, intr-o anumita etapa

Pentru ca, asa cum spuneam, in afara regiunii Champagne este interzisa folosirea acestei denumiri, vinurile spumante au capatat diferite nume: cremant si blanquette in alte regiuni din Franta, asti spumanti sau prosecco in Italia, sekt in Germania, cava in Spania, vin spumant in Romania etc.

Trebuie sa subliniez diferenta dintre vinul spumant si cel spumos, care din pacate nu este foarte bine cunoscuta de consumatori. Vinul spumant este cel care contine gaz carbonic endogen, adica format in vin in etapa finala de fermentatie. Vinul spumos este vinul cu gaz carbonic exogen, acel gaz adaugat in momentul imbutelierii. Diferenta de calitate intre cele doua tipuri de vinuri nici nu trebuie sa o mai precizez.

Cum se obtine sampania?

O sa-mi fie greu sa concentrez in cateva randuri priceperea extraordinara si munca ce se realizeaza pentru obtinerea acestui vin special. Procesul incepe din vie unde strugurii se culeg manual pentru a se evita zdrobirea bobitelor. Pentru ca cele trei soiuri clasice care stau la baza sampaniei sunt doua rosii – Pinot noir si Pinot meunier – si unul alb – Chardonnay.

Tot pentru evitarea colorarii mustului are loc o presare imediata a strugurilor, in prese cu capacitatea de 4000 kg. si separarea acestuia de pielite. Primul must care se obtine din cea mai suava presare este cel mai bun si poarta numele de cuvée.

Urmatoarele etape sunt clarificarea mustului si prima fermentare care se realizeaza in depozite de otel inoxidabil sau in butoaie din lemn, obtinandu-se astfel un vin alb obisnuit (adica linistit). De aici incepe maiestria fiecarui oenolog care in urmatoarele etape va face ca sampania lui sa capete o nota distincta care sa o diferentieze de celelalte. Primul pas este asamblarea (assemblage) sau cupajarea celor trei varietati de vinuri obtinute separat dar si obtinute de pe parcele diferite si chiar ani diferiti. Acest asamblaj se imbuteliaza in sticle speciale cu dop provizoriu de tip coroana impreuna cu o anumita cantitate de drojdii si zahar. Incepe astfel cea de-a doua fermentatie, in care zaharul este consumat de drojdiile introduse in sticla. Procesul se desfasoara lent in spatii intunecoase cu temperaturi scazute si stabile.

Cand se ajunge la gradul de maturare dorit de specialisti, sticlele se transfera pe niste suporturi pe care se va lucra manual, cu gatul in jos – in cazul cramelor care respecta metoda clasica – sau pe niste paleti mecanici care se rotesc – acolo unde au fost adoptate metode care implica mai putin timp si costuri. In ambele cazuri sticlelor li se imprima zilnic o usoara miscare de rotatie ce face ca resturile de drojdii moarte sa se depuna pe gatul sticlei. Dupa cateva luni de miscari zilnice vine vremea ultimei etape: destuparea si eliminarea depozitului de drojdii. Se poate efectua in doua moduri:

- á la volée, ce consta intr-o miscare rapida de destupare a sticlei, din care este expulzat depozitul sub presiunea gazului din sticla

- á la glace, prin introducerea gatului sticlei intr-o solutie salina cu temperatura de – 20 grade ce ingheata drojdiile, acestea fiind eliminate tot cu ajutorul presiunii din sticla

Cu toate ca prima metoda este spectaculoasa, a fost in mare parte abandonata pentru ca implica o pierdere considerabila de lichid si gaz, in zilele noastre fiind preferata cea de-a doua metoda. Inainte de a fi imbuteliata definitiv, in sticla se adauga un sirop special -"liqueur d'expédition" – ce contine vin, zahar si uneori extracte din ierburi aromatice care imprima o aroma speciala.

In functie de cantitatea de zahar introdusa in sirop se face si o clasificare:

- brut nature (pana la 3 g/l zahar)

- extra brut (pana la 6 g/l zahar)

- brut (pana la 15 g/l zahar)

- extra sec (intre 12 si 20 g/l zahar)

- sec (intre 17 si 35 g/l zahar)

- demi-sec (intre 33 si 50 g/l zahar)

- dulce (peste 50 g/l zahar)

Vinurile spumante sunt foarte bune aperitive (cu conditia sa nu fie dulci) alaturi de mici gustari. Astfel, la inceput de masa spumantul are rolul de a deschide apetitul si de a sensibiliza papilele gustative. Icrele negre si stridiile sunt puse in valoare daca sunt acompaniate de un spumant (de preferinta sampanie) brut, in diversele lui dozaje. Spumantul se asociaza bine si cu unele salate, mancarea chinezeasca, fructele de mare, pestele, sushi. Pentru desert obligatoriu se serveste un spumant dulce care, pentru a putea fi apreciat cum se cuvine, trebuie sa fie mai dulce decat desertul in sine.

Cam asta este, pe scurt, povestea bauturii noastre de sarbatoare. Pentru noul an ce sa va doresc? Un Pommery, Pol Roger, Krug, Moet &Chandon, Deutz, Ruinart, Bollinger, Mumm……


Comentarii (0)

Adauga comentariu:

Nume:

Email:

(nu apare in pagina )

Comentariu:

 

Caractere disponibile

 

Cod antispam - introduceti in cimpul de mai sus cele 3 caractere de culoare neagra


sanando scoala de astrologie fidelia pechora tulip vox iasi internet broadcast studio astrolog carolina mancos ilikeiasi