Cătina

Vizualizări: 0

🥀 Cătina – lumina vieții din inima iernii

În tăcerea rece a iernii, când natura pare adormită, cătina strălucește ca o perlă aurie printre ramurile înghețate. Cu bobițele sale mici, dar intense, această plantă miraculoasă poartă în ea o putere ancestrală, păstrată în cămările sălbatice ale munților și dealurilor. Cătina nu este doar un arbust – este o comoară vegetală, o ființă solară care concentrează în ea lumina verii pentru a ne dărui sănătate în cele mai întunecate zile ale anului.

🌿
În tradiția populară românească, cătina a fost privită mereu ca un leac sfânt, aproape magic. În vechime, oile și caprele hrănite cu crenguțe de cătină deveneau mai viguroase, iar uleiul extras din fructe era folosit de țărani pentru a grăbi vindecarea rănilor și a arsurilor. Grecii antici hrăneau caii de război cu cătină pentru a le face blana strălucitoare – de aici și denumirea științifică: Hippophae („cal strălucitor”). În medicina tibetană, cătina este folosită de peste 12 secole pentru tratarea bolilor pulmonare și digestive, iar în medicina tradițională chineză este considerată „regina revitalizării”. În URSS, în secolul XX, extractele de cătină au fost folosite pentru protejarea cosmonauților de radiațiile cosmice, iar astăzi planta rămâne subiect de studiu în cercetările oncologice și dermatologice moderne.

🔬 Prezentarea plantei

  • Nume științific: Hippophae rhamnoides
  • Familia botanică: Elaeagnaceae
  • Habitat natural: Zonele montane și deluroase din Europa și Asia, preferând solurile nisipoase, expuse la soare.
  • Aspect general: Arbust spinos de 1–5 metri înălțime, cu frunze înguste, argintii-verzui, și fructe mici, sferice sau ovale, portocalii-aurii, așezate dens pe ramuri.
  • Părți utilizate: Fructele (bacele), semințele, frunzele și scoarța – fiecare cu aplicații terapeutice distincte.

🧪 Compoziția chimică
Fructele de cătină sunt un adevărat concentrat de principii active, cu o compoziție chimică remarcabilă:

  • Vitamine: C (de 10 ori mai mult decât citricele), A, E, K, complexul B (B1, B2, B3, B6, B9).
  • Acizi grași esențiali: omega-3, omega-6, omega-7 (palmitoleic) și omega-9 – unică în regnul vegetal prin conținutul ridicat de omega-7.
  • Flavonoide: quercetină, kaempferol, isoramnetină – cu acțiune antioxidantă intensă.
  • Carotenoide: β-caroten, zeaxantină, luteină – pigmenți cu efect protector asupra pielii și ochilor.
  • Fitosteroli: β-sitosterol – implicat în reglarea colesterolului.
  • Tanini, acizi organici (malic, oxalic), aminoacizi esențiali și minerale: Fe, Zn, Se, Ca, Mg.
  • Ulei esențial și mucilagii – în special în semințe și frunze.

💊 Acțiunea farmacologică
Cătina exercită o paletă largă de acțiuni terapeutice, grație complexului sinergic de substanțe bioactive:

  • Antioxidant puternic: prin conținutul ridicat de vitamina C, flavonoide și carotenoide, cătina neutralizează radicalii liberi, protejând celulele de stresul oxidativ și prevenind îmbătrânirea prematură.
  • Imunostimulator: vitamina C și zincul stimulează sinteza limfocitelor T, crescând rezistența organismului la infecții.
  • Regenerant epitelial: uleiul de cătină (bogat în acizi grași și carotenoide) stimulează regenerarea pielii și mucoaselor, fiind util în arsuri, leziuni corneene, gastrite, ulcere.
  • Antiaterogen și hipolipemiant: fitosterolii și acizii grași scad colesterolul LDL și susțin sănătatea cardiovasculară.
  • Hepatoprotector: flavonoidele și vitamina E protejează hepatocitele și stimulează regenerarea ficatului.
  • Radioprotector și antitumoral: efect testat în studii preclinice, cu potențial în protecția împotriva radioterapiei și chimioterapiei.
  • Adaptogen și tonic general: ameliorează stările de oboseală cronică, stres, epuizare psihică și fizică.

🩺 Recomandări terapeutice
Cătina este indicată ca remediu principal sau adjuvant în următoarele situații:

  • Infecții respiratorii recurente
  • Imunitate scăzută
  • Afecțiuni dermatologice: acnee, psoriazis, eczeme, arsuri
  • Afecțiuni gastrointestinale: gastrită, ulcer gastric, colită
  • Boli hepatice: steatoză hepatică, hepatită cronică
  • Hipercolesterolemie, ateroscleroză
  • Anemie feriprivă
  • Efort fizic și intelectual intens, convalescență
  • Prevenție oncologică (în asociere cu tratamente convenționale)
  • Sindrom de ochi uscat și leziuni oculare (local, sub formă de unguent oftalmic)

🍵 Mod de preparare și administrare

  1. Ulei de cătină – 1 linguriță de 2–3 ori pe zi, pe stomacul gol, în cure de 3–6 săptămâni.
  2. Suc proaspăt – 50–100 ml/zi, diluat cu miere sau apă.
  3. Pulbere de fructe uscate – 1 linguriță de 2 ori pe zi.
  4. Macerat la rece – 2 linguri fructe zdrobite la 250 ml apă, lăsat 8 ore, consumat dimineața.
  5. Infuzie din frunze – 1 linguriță la 200 ml apă fierbinte, 2 căni pe zi.
  6. Tinctură (1:5, alcool 40%) – 20–30 picături de 3 ori pe zi.
  7. Capsule sau extracte standardizate – conform recomandării producătorului.

⚠️ Contraindicații și precauții

  • Hipervitaminoza A sau E (în cazul administrării uleiului în doze mari, pe termen lung)
  • Alergie la cătină sau la componentele ei
  • Tulburări de coagulare (conținutul ridicat de vitamina K poate influența tratamentele anticoagulante)
  • Sarcina și alăptarea – doar cu aviz medical, în funcție de forma administrării
  • Interacțiuni posibile cu anticoagulante, imunosupresoare sau medicamente hepatotoxice

📚 Bibliografie

  1. EMA. Community herbal monograph on Hippophae rhamnoides L., fructus. European Medicines Agency, 2012.
  2. WHO. Medicinal Plants in Central Asia. World Health Organization, 2004.
  3. Li, T. S. C., & Beveridge, T. Sea Buckthorn (Hippophae rhamnoides L.): Production and Utilization. NRC Research Press, 2003.
  4. Upadhyay, N. K. et al. (2010). Wound healing activity of Sea buckthorn oil. Indian Journal of Experimental Biology, 48(1), 34–40.
  5. Zeb, A. (2004). Important therapeutic uses of Sea buckthorn (Hippophae): A review. Journal of Biological Sciences, 4(5), 687–693.
  6. Suryakumar, G., & Gupta, A. (2011). Medicinal and therapeutic potential of Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.). Journal of Ethnopharmacology, 138(2), 268–278.
  7. Singh, V. (2005). Ethnobotanical study of medicinal plants used in the Himalayan region. Fitoterapia, 76(2), 100–104.
  8. Rieger, H. et al. (2008). Effects of Sea buckthorn on skin regeneration. Phytotherapy Research, 22(3), 284–289.
  9. Șeremet, O. (2017). Plante medicinale și aromatice cultivate. Ed. Ion Ionescu de la Brad.
  10. Istudor, V. (2001). Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol. I-III. Ed. Medicală.
  11. Popescu, M. L. (2005). Flora medicinală a României. Ed. Medicală.
  12. American Botanical Council. Herbal Medicine Monographs. www.herbalgram.org
  13. PubMed Database – articole științifice despre Hippophae rhamnoides, 2000–2023.
  14. Gruenwald, J. et al. (2007). PDR for Herbal Medicines. 4th Ed., Thomson Healthcare.
  15. Bone, K., & Mills, S. (2013). Principles and Practice of Phytotherapy. 2nd Ed., Elsevier.
  16. Natural Medicines Comprehensive Database – Sea Buckthorn Monograph, 2021.
  17. Newall, C. A., Anderson, L. A., & Phillipson, J. D. (1996). Herbal Medicines: A Guide for Health-Care Professionals. Pharmaceutical Press.
  18. Barbu, D. (2019). Plantele care ne vindecă. Ed. Cartea Sănătății.
  19. Bucurescu, D. (2015). Fitoterapia în practica medicală. Ed. Medicală Amaltea.
  20. Valnet, J. (1990). Medicina prin plante. Ed. Ceres.