🥀 Cetina de negi – pumnul verde al pădurii, cu leac pentru pielea bolnavă
În adâncul pădurilor de munte, unde rășina curge ca lacrima timpului și aerul mușcă a puritate, trăiește o plantă mică, dar cu o forță tainică: cetina de negi. Nu e conifer, cum ar putea părea din nume, ci o mică buruiană a pădurii, cu frunze ca niște ace moi și flori delicate, galben-aurii. Însă nu frumusețea o recomandă, ci harul său de a curăța, de a usca, de a îndepărta ceea ce e în plus pe piele – bube, negi, răni. În tradiția populară, era „planta de blestem și dezlegare”, cu întrebuințări atât de precise încât pare că și-a făcut legământ cu medicina din vechime.
🌿
Din bătrâni se știe că cetina de negi se aduna cu luare aminte, „când luna descrește”, și se păstra în punguțe de pânză agățate de grindă, pentru „toate bubele spurcate”. În Moldova și Bucovina, era folosită sub formă de cataplasme pentru tăieturi, bube dulci, negi, dar și în boli de ochi sau erupții de varicelă. Femeile o foloseau pentru băi de șezut, iar bătrânii o puneau în rachiu „de uns unde doare”. În medicina monastică, apare menționată ca Lycopodium clavatum, având rol purificator și detoxifiant. De la magi la medici, planta a traversat epoci, rămânând un remediu discret dar esențial pentru sănătatea pielii și nu numai.
🔬 Prezentarea plantei
- Nume științific: Lycopodium clavatum
- Familia botanică: Lycopodiaceae
- Habitat natural: Păduri montane de conifere, poieni umede și soluri acide din Europa, Asia și America de Nord. În România, este frecventă în Carpați.
- Aspect general: Plantă perenă, târâtoare, cu tulpină lungă, ramificată, acoperită cu frunze mici, solzoase, dispuse spiralat, cu aspect de cetină moale. La capătul ramurilor apar sporangiile – formațiuni galben-verzui ce conțin sporii, utilizați terapeutic.
- Părți utilizate: Sporii (pudra fină aurie), mai rar întreaga plantă (aeriană).
🧪 Compoziția chimică
Sporii de Lycopodium clavatum conțin substanțe bioactive cu proprietăți antiinflamatoare, antiseptice și absorbante:
- Lipide (până la 50%) – între care predomină acizii grași nesaturați.
- Triterpene și fitosteroli: cu acțiune antiinflamatoare și regenerativă.
- Alcaloizi (lycopodină, clavatină, lycodonină) – neuroactivi, toxici în doze mari, utilizați cu mare prudență în medicina homeopatică.
- Substanțe hidrofobe: conferă proprietăți absorbante și antiseptice.
- Sporopolenină: un polimer rezistent, util în protecția țesuturilor afectate.
- Substanțe amare și mucilagii (în planta întreagă).
💊 Acțiunea farmacologică
Cetina de negi este renumită mai ales pentru aplicarea sa topică în afecțiuni dermatologice și pentru efectele sale asupra aparatului urinar și digestiv (în medicina internă și homeopatie):
- Keratolitic și cicatrizant: sporii formează o peliculă fină, absorb excesul de umezeală, protejează rana și favorizează regenerarea epidermei.
- Antiseptic și antifungic: previne suprainfectarea rănilor, util în plăgi cronice, eczeme, micoze.
- Antiinflamator: aplicat pe zone inflamate ale pielii (negii, bube, dermatite).
- Diuretic ușor: planta întreagă are efect de stimulare a diurezei, indicat în afecțiuni renale.
- Neuroactiv: datorită alcaloizilor, influențează axul neurovegetativ (doar în homeopatie – preparate diluate).
- Hemostatic local: sporii opresc sângerările superficiale prin absorbție și formarea unei pelicule protectoare.
🩺 Recomandări terapeutice
Se utilizează ca remediu principal sau adjuvant în:
- Negi virali (veruci)
- Eczeme, dermatite, iritații cutanate
- Răni deschise, ulcere varicoase, tăieturi
- Bube dulci, acnee cu secreție purulentă
- Erupții de varicelă, micoze interdigitale (picior de atlet)
- Hemoragii minore (ras, zgârieturi)
- Afecțiuni urinare (cistită, nisip renal – în preparate interne)
- Constipație cronică (în homeopatie)
- Colici biliare și digestive (doar preparate diluate)
🍵 Mod de preparare și administrare
ATENȚIE: sporii nu se administrează intern în formă brută – sunt iritanți și pot provoca reacții toxice!
- Pudră (topic): sporii se aplică direct pe piele, pe zona afectată, de 1–2 ori pe zi. Se poate combina cu oxid de zinc pentru pudre antiseptice.
- Comprese: planta infuzată (2 linguri în 250 ml apă, infuzată 15 minute), aplicată extern, în afecțiuni dermatologice sau oculare.
- Băi locale: pentru eczeme, micoze – se face un decoct din planta întreagă (50 g/litru de apă), adăugat în apa băii.
- Tinctură: rar utilizată, doar cu aviz medical (preparată din planta întreagă).
- Homeopatie: Lycopodium clavatum CH5 – CH30, folosită în afecțiuni hepatice, digestive, neurologice (sub supravegherea unui specialist).
- Cataplasme: sporii amestecați cu ulei sau apă fiartă și răcită – aplicare locală pentru calmarea pielii.
⚠️ Contraindicații și precauții
- Ingestia sporilor brut – interzisă! Pot cauza iritații gastrointestinale severe.
- Astm bronșic sau alergii respiratorii: sporii pot provoca reacții alergice sau crize de astm.
- Sarcină și alăptare: contraindicat sub orice formă internă.
- Administrare homeopatică – doar la indicația unui medic specializat.
- Inhalarea accidentală a sporilor: iritant puternic pentru căile respiratorii.
📚 Bibliografie
- Grigorescu, E. et al. (1986). Plante medicinale și aromatice. Ed. Medicală.
- Ionescu, D. (2009). Plantele medicinale și utilizarea lor. Ed. Medicală.
- Istudor, V. (2001). Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol. I. Ed. Medicală.
- Chevallier, A. (2000). Enciclopedia plantelor medicinale. Ed. Reader’s Digest.
- Newall, C. A. et al. (1996). Herbal Medicines: A Guide for Health-Care Professionals. Pharmaceutical Press.
- Duke, J. A. (2002). Handbook of Medicinal Herbs. 2nd Ed., CRC Press.
- Valnet, J. (1990). Medicina prin plante. Ed. Ceres.
- Hoffman, D. (2003). Medical Herbalism. Healing Arts Press.
- American Botanical Council – Lycopodium clavatum Monograph, www.herbalgram.org
- PubMed – Lycopodium clavatum: topical and homeopathic use, 2000–2023.
- Bone, K., Mills, S. (2013). Principles and Practice of Phytotherapy. Elsevier.
- EMA Herbal Monograph – Lycopodium clavatum L., 2021.
- Bucurescu, D. (2015). Fitoterapia în practica medicală. Ed. Amaltea.
- Natural Medicines Database – Lycopodium Profile, 2023.
- Șerbănescu, D. (2003). Fitoterapia tradițională românească. Ed. Dacia.
- Heinrich, M. et al. (2004). Fundamentals of Pharmacognosy and Phytotherapy. Elsevier.
- Rădulescu, V. et al. (2010). Compuși bioactivi din flora spontană a României. Ed. Academiei.
- Lupașcu, A. (2018). Tratat de fitoterapie clinică. Ed. Polirom.
- Flora Europaea – Lycopodium clavatum, Royal Botanic Gardens.
- Șeremet, O. (2017). Plante medicinale cultivate și spontane. Ed. Ion Ionescu de la Brad.