🌿 Drăcila – Gardianul spinilor și vindecătorul sângelui
Pe marginea drumurilor de munte, în desișuri luminoase sau în lizierele pădurilor, se ivește o tufă cu aer sălbatic, ramuri spinoase și fructe galben-aurii ce se coc în roșu aprins: drăcila. Cu aspectul său țepos și nume înfricoșător, această plantă pare mai degrabă un paznic al lumii vegetale decât un tămăduitor. Și totuși, sub coaja înțepătoare a drăcilei se ascunde o comoară de proprietăți medicinale – un sprijin pentru ficat, un reglator al digestiei, un protector al vaselor de sânge.
În tradițiile românești, drăcila era privită cu respect și teamă. Se spunea că „nu e bine să te joci cu ea”, dar că „ți curăță sângele de amar” dacă știi s-o folosești cu măsură. În medicina populară era un leac de seamă contra icterului și afecțiunilor biliare. În Europa medievală, planta a fost adusă în grădinile mănăstirești și utilizată în tratamente pentru „slăbiciunile ficatului și ale stomacului”.
🌿 Identitatea botanică a drăcilei
- Nume științific: Berberis vulgaris L.
- Familie botanică: Berberidaceae
- Habitat natural: zone montane și colinare din Europa, Asia, nordul Africii; în România – prezentă în păduri de foioase, luminișuri, stâncării
- Aspect general: arbust peren, înalt de 1–3 m, cu ramuri spinoase, frunze eliptice sau ovate, flori galbene, mirositoare, grupate în ciorchini. Fructele sunt bace roșii, alungite, comestibile în doze moderate.
- Părți folosite: rădăcina, scoarța rădăcinii și tulpinii, fructele coapte
⚠️ ATENȚIE: planta are părți toxice în doze mari
Alcaloizii din rădăcină și scoarță, în special berberina, pot produce efecte adverse în cantități mari. Administrarea trebuie făcută cu discernământ și evitată în sarcină (risc uterotonic și toxicitate fetală).
🧪 Compoziția chimică
- Alcaloizi izochinolinici (principalii compuși activi):
- Berberină – cu acțiune antibiotică, hepatoprotectoră și hipoglicemiantă
- Jatrorhizina, palmatina, berbamina, columbamina
- Tanini – efect astringent, antiinflamator
- Acizi organici – malic, citric (în fructe)
- Vitamina C, carotenoide (în fructe)
- Flavonoide – cu rol antioxidant
🧬 Acțiunea farmacologică
📌 Berberina este substanța-cheie, cu multiple mecanisme de acțiune:
- Antimicrobiană: inhibă creșterea bacteriilor (inclusiv Helicobacter pylori), ciupercilor și unor virusuri
- Hepatoprotectoare: stimulează secreția biliară și funcția hepatocitelor
- Coleretică și colagogă: favorizează producerea și eliminarea bilei – utilă în dischinezii biliare și digestie lentă
- Hipoglicemiantă: crește sensibilitatea la insulină și reduce absorbția glucozei intestinale
- Antioxidantă și antiinflamatoare: stabilizează membranele celulare, protejează ficatul și vasele de sânge
- Cardiovasculară: ușoară vasodilatatoare, îmbunătățește circulația periferică
- Antiprotozoară: eficientă împotriva Giardia lamblia, Plasmodium (malarie), Leishmania
🩺 Recomandări terapeutice
Intern:
- Tulburări hepatobiliare (hepatite cronice, steatoză, colestază)
- Dischinezie biliară, digestie lentă, colecistopatii
- Icter (în stadii inițiale, ca adjuvant)
- Disbioze intestinale, infecții bacteriene gastrointestinale
- Diabet zaharat de tip 2 (ca adjuvant)
- Tulburări menstruale ușoare (efect uterotonic moderat)
- Hipertensiune ușoară, circulație periferică deficitară
Extern:
- Spălături vaginale (infecții micotice, leucoree)
- Spălături oculare (conjunctivite bacteriene, blefarite)
- Aplicații pe leziuni infectate, eczeme
🫖 Mod de preparare și administrare
- Decoct din rădăcină/scoarță
- 1 linguriță la 250 ml apă, fierbere 10–15 min; 2 căni/zi, înainte de mese
- Tinctură (1:5 în alcool 40%)
- 30 picături de 2–3 ori/zi, diluate în apă
- Extract uscat standardizat (capsule cu berberină 250–500 mg)
- 1 capsulă de 1–2 ori/zi (doar sub supraveghere)
- Sirop sau suc de fructe de drăcilă (pentru copii)
- tonifiant, vitaminizant, blând laxativ
⚠️ Contraindicații și precauții
- Sarcină (risc de contracții uterine, traversare placentară)
- Alăptare – utilizare cu precauție
- Copii sub 12 ani (doar sub supraveghere și în forme blânde)
- Nu se administrează concomitent cu ciclosporină sau anticoagulante (interacțiuni posibile)
- Cure limitate la 2–3 săptămâni, cu pauze
📚 Bibliografie
- WHO – Monographs on Selected Medicinal Plants, Vol. 3, 2007
- EMA – Berberis vulgaris: Scientific literature review, 2012
- Bruneton, J. – Pharmacognosy, Phytochemistry, Medicinal Plants, 1999
- Hoffmann, D. – Medical Herbalism, Healing Arts Press, 2003
- PDR for Herbal Medicines, 4th Edition, 2007
- Barna, M. – Fitoterapia practică, Ed. Medicală, 2014
- ESCOP – Monographs on Berberis vulgaris, 2003
- Chevallier, A. – Enciclopedia Plantelor Medicinale, Ed. Rao, 2011
- Bone, K. & Mills, S. – Principles and Practice of Phytotherapy, 2nd Ed., 2013
- American Botanical Council – Berberis Monograph, 2001
- PubMed Central – articole despre berberină și afecțiuni hepatice, 2010–2023
- Felter & Lloyd – King’s American Dispensatory, 1898
- Upton, R. – Berberis vulgaris Monograph, AHP, 2005
- Khan, I. – Berberine and metabolic diseases, Evid-Based Complement Altern Med, 2015
- European Pharmacopoeia – Berberidis cortex, 2021
- Watt, J.M. – The Medicinal and Poisonous Plants of South and East Africa, 1962
- Goldfrank – Toxicologic Emergencies, 11th Ed., 2019
- Papanicolaou, T. – Berberine in Antimicrobial Therapy, Phytomedicine, 2013
- Toma, C. – Botanica farmaceutică, Ed. Universitară, 2013
- Lust, J. – The Herb Book, 1983