🌿 Feriga – amintirea vie a pădurilor primordiale, gardiană tăcută a sângelui și trupului
În umbra pădurilor de foioase, unde lumina se strecoară sfioasă printre ramuri și aerul poartă iz de pământ reavăn, se întinde o plantă cu frunze dantelate ce par a fi pictate de o mână ancestrală. Feriga, cu silueta ei arhaică și nemuritoare, trăiește între epoci. Este una dintre cele mai vechi ființe vegetale de pe planetă, supraviețuitoare tăcută a vremurilor când dinozaurii cutreierau pământul. Își desface frunzele în spirală, ca o taină, iar în inima ei verde se ascund povești de vindecare, curaj și protecție.
În medicina tradițională, feriga a fost venerată nu doar ca plantă, ci ca simbol: a regenerării, a forței primordiale și a misterului. În folclorul românesc, se spunea că în noaptea de Sânziene feriga înflorește o singură dată și cine-i găsește floarea capătă înțelepciune și puteri tainice. Însă dincolo de legendă, frunzele și rădăcina ei – mai ales de la speciile masculine – au fost folosite de sute de ani pentru afecțiuni greu de stăpânit, de la paraziți intestinali până la inflamații cronice și dureri reumatice.
🌱 Identitate botanică
- Denumire științifică: Dryopteris filix-mas (feriga mascul), Dryopteris affinis, Athyrium filix-femina (feriga femelă)
- Familia botanică: Dryopteridaceae
- Habitat natural: păduri umbroase, umede, soluri bogate în humus, în regiunile temperate din Europa, Asia, America de Nord
- Aspect general: plantă perenă, cu rizom scurt și gros, frunze penate (numite „fronde”), arcuite, dispuse în rozete bazale; poate atinge 50–100 cm în înălțime
- Părți folosite în fitoterapie: rizomul (rădăcina); frunzele – rareori, și numai extern
⚠️ Atenție: toxicitate!
Feriga, în special feriga mascul (Dryopteris filix-mas), conține substanțe toxice cu acțiune neurotoxică și poate produce reacții grave dacă este administrată incorect sau în doze mari. Este una dintre plantele cu potențial toxic semnificativ, folosită doar sub supraveghere medicală.
🧪 Compoziția chimică
Rizomul de ferigă este bogat în substanțe active cu acțiune intensă:
- Filicina și flavaspidic acid – compuși lipofilici cu acțiune antihelmintică
- Tanini – astringenți și antiseptici
- Flavonoide – cu acțiune antioxidantă și antiinflamatoare
- Ulei volatil – cu proprietăți antifungice și insecticide
- Acizi grași și compuși fenolici
- Substanțe rășinoase – acțiune emolientă și protectoare
⚗️ Acțiunea farmacologică
🌿 Feriga este o plantă cu acțiuni drastice și specifice, în special în combaterea paraziților intestinali mari, dar și cu potențial utilizabil în inflamații cronice și reumatism.
- Filicina, principalul compus activ, paralizează musculatura paraziților (tenie, anchilostom, ascarizi) și permite eliminarea lor prin administrarea ulterioară a unui purgativ.
- Taninurile și acizii fenolici au efect astringent, antiinflamator și antiseptic intestinal, susținând acțiunea vermifugă.
- Extractele externe de ferigă pot avea efecte analgezice și antiinflamatoare locale, fiind utilizate în cataplasme pentru reumatism și sciatică.
- Unele studii recente investighează potențialul antioxidant al extractelor de ferigă în stresul oxidativ celular, însă utilizările rămân limitate de toxicitate.
🩺 Recomandări terapeutice
Indicații tradiționale (doar sub supraveghere medicală):
- Infecții parazitare (tenie, oxiuri, limbrici) – feriga mascul, în extracte standardizate
- Reumatism, nevralgii, dureri musculare – aplicații externe (cataplasme cu frunze zdrobite)
- Entorse, umflături, traume locale – frunze proaspete aplicate extern
- Dermatite și micoze cutanate – uz extern, în unguente sau băi
🍵 Mod de preparare și administrare
⚠️ Feriga NU se administrează intern decât în cazuri excepționale, cu preparate standardizate și sub control medical strict.
- Pulbere de rizom (antihelmintic): 1–2 g (maximum 5 g/zi), urmat după 1–2 ore de un purgativ (ulei de ricin); maxim o dată la 6 luni
- Cataplasme externe: frunze proaspete zdrobite, aplicate pe zona dureroasă, 20–30 minute
- Baie cu ferigă: infuzie concentrată din frunze (200 g/litru), adăugată în apa de baie – efect antiinflamator și relaxant muscular
⚠️ Contraindicații și precauții
- Toxică intern în doze mari – risc de hepatotoxicitate, neurotoxicitate, greață, vărsături, convulsii, leziuni oculare
- Copii, gravide, femei care alăptează – complet contraindicată
- Boli hepatice, renale, epilepsie – interzisă administrarea internă
- Administrare repetată – periculoasă; trebuie evitată acumularea
- Interacțiuni: potențial nefavorabil cu alte medicamente hepatotoxice
- Intern, feriga a fost înlocuită în fitoterapie modernă cu plante antihelmintice mai sigure (ex. semințele de dovleac, pelinul, cuișoarele)
📚 Bibliografie
- WHO Monographs on Selected Medicinal Plants – Vol. 1, Geneva, 2000
- EMA – Dryopteris filix-mas, raport de evaluare, HMPC, 2008
- Grigorescu, E. – Plante medicinale de la A la Z, Ed. All, 2009
- Tămaș, M. – Farmacognozie, Ed. Medicală, 2001
- Stanescu, U. – Tratat de Fitoterapie, Ed. Medicală, 2014
- Pârvu, C. – Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, 2006
- Wichtl, M. – Teedrogen und Phytopharmaka, Ed. Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft, 2009
- Blumenthal, M. – The Complete German Commission E Monographs, ABC, 1998
- Duke, J.A. – Handbook of Medicinal Herbs, CRC Press, 2002
- Natural Medicines Database – Dryopteris filix-mas, 2020
- PubMed – articole despre „filicin toxicity” și „antiparasitic plant extracts”, 2005–2023
- Zargari, A. – Medicinal Plants, Tehran University Press, 1992
- Bilia, A.R. – “Toxicity and safety concerns of medicinal ferns”, J Ethnopharmacol, 2015
- American Botanical Council – Filix-mas Monograph, 2019
- Revista „Fitoterapia”, nr. 2, 2017 – Studiu comparativ antihelmintic
- EFSA – “Toxicological profile of fern-derived compounds”, 2013
- Jeong, S.H. – “Anti-inflammatory activity of Dryopteris extracts”, Phytotherapy Research, 2010
- Șeremet, O. – Farmacognozie clinică, Ed. Medicală, 2020
- Lungu, C. – “Utilizarea plantelor toxice în fitoterapie”, Revista Farmacia, vol. 63, nr. 4, 2015
- PlantaMed.ro – Monografia „Feriga” în medicina populară românească