🌿 Ricinul – arborele cu semințe de foc și leac 🔥🌰
În grădinile sudice și pe lângă casele din zonele mai calde ale țării, se remarcă vara prin frunzele palmate, spectaculoase, și fructele țepoase care ascund semințe lucioase, marmorate: ricinul (Ricinus communis). Deși are un aer exotic, aproape regal, ricinul este o planta cu două fețe: una blândă, purgativă, vindecătoare (prin uleiul extras din semințe) și una periculoasă, aproape letală (prin ricina conținută în semințele crude). Este un arbust al forței intestinale, al curățării brutale și profunde, folosit cu grijă și respect.
În medicina tradițională a Egiptului antic, uleiul de ricin era considerat un elixir pentru piele și pentru sănătatea intestinelor. Ayurvedica îl includea în formule pentru „curățarea focului digestiv”, iar în Europa, ricinul era cunoscut drept „uleiul de castor” – purgativul reginelor și leac de frumusețe. În medicina populară românească, ricinul era cultivat în gospodărie pentru uleiul din semințe, utilizat la „curățenie de mațe”, pentru „ochi umflați”, „durere de ureche” și în leacuri de frumusețe pentru păr și gene.
🌿 Identitatea botanică a ricinului
- Nume științific: Ricinus communis L.
- Familia botanică: Euphorbiaceae
- Habitat: Originar din Africa tropicală și India, cultivat în zonele calde, în grădini sau plantații industriale.
- Aspect: Arbust de 1–4 m (poate ajunge și la 10 m în țările tropicale), cu tulpină groasă, frunze palmate, verzi sau roșiatice, și fructe spinoase, triloculare, ce conțin 3 semințe marmorate.
- Părți utilizate în fitoterapie: semințele (din care se extrage uleiul) și, foarte rar, frunzele (uz extern).
⚠️ Atenție: semințele sunt extrem de toxice în formă crudă – conțin ricină, un compus letal în doze mici.
🧪 Compoziția chimică a ricinului
🔸 Semințe:
- Ulei gras (40–60%), cu:
- Acid ricinoleic (≈ 90% din compoziție) – cu proprietăți laxative, antiinflamatoare și antimicrobiene
- Acizi grași: oleic, linoleic, stearic
- Proteine toxice:
- Ricină – lectină citotoxică foarte periculoasă, prezentă în sămânța crudă
- Ricinina – alcaloid neurotoxic
🔸 Frunze:
- Flavonoide, compuși fenolici, urme de tanini – cu efect antiinflamator (uz extern)
✅ Uleiul de ricin rafinat este complet lipsit de ricină, fiind sigur pentru uz intern și extern.
💊 Acțiune farmacologică – Forță de curățare, echilibru prin extremă
🌀 1. Purgativ puternic
Acidul ricinoleic stimulează peristaltismul intestinal, provoacă evacuarea conținutului intestinal în 2–6 ore – eficient în constipație acută, detox intestinal ocazional. NU este recomandat pentru utilizare frecventă.
🌿 2. Antiinflamator topic
Aplicat pe piele, are efect calmant, decongestionant, antiedematos – util în artrite, dureri musculare, mastoze (aplicații locale).
🌿 3. Regenerant și antifungic (extern)
Folosit în tratamente pentru păr, gene, sprâncene, datorită acizilor grași și acțiunii antimicrobiene – previne căderea părului, stimulează creșterea.
🌿 4. Emolient cutanat
Uleiul pătrunde adânc în piele, menține hidratarea, protejează și repară – ideal în dermatite, piele crăpată, vergeturi, unghii fragile.
🩺 Recomandări terapeutice
🔹 Remediu principal:
- Constipație acută (doze unice, ocazionale)
- Infecții cutanate fungice (tinea, candidoză superficială)
- Dermatite, piele iritată și uscată
- Păr degradat, căderea părului, gene rare
- Dureri articulare, mastoze (aplicații cu comprese)
🔹 Remediu adjuvant:
- Abcese, furuncule (cataplasme)
- Vergeturi (în combinație cu uleiuri vegetale)
- Micoze unghiale (uz extern)
- Hemoroizi (aplicație locală calmantă)
🍵 Mod de preparare și administrare
🌰 Ulei de ricin pur (intern – laxativ):
☑️ Doza: 1–2 lingurițe, preferabil dimineața, pe stomacul gol.
🌿 Poate fi amestecat cu suc de portocale sau lămâie pentru gust.
‼️ Se administrează doar ocazional – maxim 1 doză/săptămână, în cure scurte.
🌰 Uz extern:
- Aplicare directă pe scalp/piele: se masează zonele afectate, se lasă 30–60 minute, apoi se clătește.
- Comprese: tifon îmbibat cu ulei, aplicat local 1–2 ore/zi.
- Pentru păr/gene: aplicare zilnică în cantitate mică, timp de 2–3 săptămâni.
⚠️ Contraindicații și precauții
- Nu se consumă semințele crude! – 1–3 semințe pot fi letale pentru un copil!
- Nu se administrează frecvent sau în doze mari intern – poate cauza deshidratare, dezechilibre electrolitice
- Contraindicat în sarcină (efect uterotonic)
- Precauție la copii sub 12 ani – doar extern și sub control medical
- Persoanele cu colită, sindrom de colon iritabil – evită administrarea internă
📚 Bibliografie
- WHO – Monographs on Selected Medicinal Plants, Vol. 2, Geneva, 2004
- EMA – Safety Assessment on Ricinus communis oil, 2016
- ESCOP – Monograph: Ricini oleum, 2009
- Bartram T. – Encyclopedia of Herbal Medicine, 2003
- Hoffmann D. – Medical Herbalism, Healing Arts Press, 2003
- Gruenwald J. – PDR for Herbal Medicines, 4th Ed., 2007
- Muntean L. – Tratat de Plante Medicinale, Ed. Risoprint, 2016
- Duda M. – Plante Medicinale și Aromatice, Ed. Ceres, 2007
- Simu G. – Farmacognozie, Ed. Medicală, 2003
- PubMed – “Ricinus communis oil: pharmacology and toxicity”, doi:10.1016/j.jep.2016.06.024
- Planta Medica – “Ricinoleic acid and anti-inflammatory pathways”, 2018
- HerbalGram – Castor bean profile, ABC, 2021
- Fitoterapia – “Topical use of castor oil in dermatology and cosmetics”, 2019
- USDA Plants Database – Ricinus communis
- American Botanical Council – HerbMedPro, 2023
- Şeremet O. – Farmacologie vegetală, Ed. Junimea, 2013
- Chira L. – Farmacie vegetală, Ed. Universitară, 2011
- Fălticeanu G. – Farmacologie clinică vegetală, Ed. Medicală, 2010
- Newall C. – Herbal Medicines, Pharmaceutical Press, 1996
- Lichterman B. – “Toxicity and ethnomedicinal use of Ricinus communis”, Folia Medica, 2002