Aromaterapeutul Cornelia Decu Chaumont a locuit 25 de ani la Paris, iar in 2012 a fondat prima Scoala de Aromaterapie Stiintifica din Romania. Este pasionata de studiul mirosului, stapaneste secretele care transforma o aroma intr-un elixir de sanatate si frumusete. Despre Cornelia Decu Chaumont s-ar putea spune ca are o meserie de invidiat – lucreaza cu sute de uleiuri esentiale, prepara lotiuni, potiuni, creme, amesteca aromele in bucate si are in jur numai prieteni. Putini stiu cata munca este in spatele cursurilor pe care le tine in toata tara in cadrul Scolii de Aromaterapie Stiintifica (prima de acest gen din Romania) pe care o coordoneaza. In salile ei de curs, creta, markerul si tabla sunt inlocuite cu foite de hartie, sticlute si cutiute pline de mirosuri speciale.
— Aromaterapia stiintifica e un concept relativ nou pentru noi, romanii. Ce inseamna mai exact?
— Ai spus corect, este nou pentru noi, dar ca stiinta este foarte veche, vine din timpurile biblice cand uleiurile erau nu numai tamaduitoare, ci facilitau si relatia cu Dumnezeu, ca si acum, de altfel. Smirna, tamaia, mirtul erau si atunci, le regasim si astazi. Este cunoscut procedeul mirungerii care se pastreaza in Biserica, la trecerea la monahism. Revenind, aromaterapia stiintifica este o ramura foarte importanta a medicinei complementare si ofera ajutor in intreg, holistic. Folosind uleiurile esentiale putem vindeca si trupul, si mintea, si sufletul.
„Nimic nu este intamplator in viata si eu cred in destin”
— Cum ai ales aceasta cale?
— Povestea cu uleiurile esentiale a inceput in urma cu vreo zece ani, la un targ din Franta. Pe atunci activam intr-un alt domeniu, aveam alte preocupari, era important sa fiu conectata la tot ce insemna domeniul meu de afaceri. Am ajuns la un targ si aveam o durere crunta de cap. Aproape ca nu mai vedeam nimic in jur si la un moment dat am fost atrasa de un stand cu uleiuri esentiale. M-am apropiat si am ales o sticluta la intamplare, am desfacut-o, am mirosit si mi-a disparut durerea! Nu-mi venea sa cred. Nu facusem decat sa desfac o sticluta cu un amestec frumos parfumat.
— Sigur ai anticipat intrebarea. Ce a urmat?
— Sunt un om curios si dornic de informatii. Imi place sa stiu cat mai multe din domenii diferite, poate ca vine din structura mea de antreprenor. M-am interesat si am aflat ca Franta, unde locuiam pe atunci, are una dintre cele mai bune scoli si cele mai bune fabrici de astfel de produse. Asa am intrat intr-o poveste pe care, inconstient, o cautam demult, o simteam, dar nu o puteam atinge, nu o puteam trai.
— O poveste de demult?
— Sunt fascinata de arome de cand eram copil. Am mereu in amintire mirosul de vanilie din bucataria mamei, de fructe, de lamaie, parfumul tatalui meu. Era un miros frumos, cu nuante de tutun, pe care l-am cautat multa vreme. Mirosurile creeaza amintiri care nu dispar niciodata. Sistemul olfactiv nu degenereaza, ne este alaturi toata viata in stare buna, ne trage de maneca si la bine, si la greu. Vi s-a intamplat sa va placa anumite lucruri doar dupa miros sau sa respingeti altele fiindca pe calea olfactiva nu intrase o informatie chiar placuta, nu-i asa?
„Artist in spectacolul parfumurilor”
— Sticluta de la targ ti-a deschis o noua cale. Care a fost parcursul pana la scoala din Romania?
–Alta scoala (rade). M-am inscris la Institutul Francez de Aromatologie de la Paris si am invatat pe rupte. Eram fascinata de tot ce vedeam, era un spectacol fabulos al moleculelor, o lume plina de parfumuri, de sanatate. Era ca intr-un vis – am vazut cum se fac culturile speciale de plante care apoi ajung in mainile noastre sub forma de parfumuri, de creme sau uleiuri esentiale, sub forma de gelule sau capsule, am aflat cum si cand se recolteaza fiecare specie pentru a obtine cat mai mult din darurile florilor, am tinut in maini uleiuri rare, cum ar fi Lotus Bleu. Am lucrat cu lemn de agar, care este baza unui parfum foarte scump, Amuage. Este o stiinta fabuloasa. Am vrut sa invat cu cei mai buni profesori si l-am avut ca mentor pe Pierre Francome, un ilustru profesor.
— Cum ai deschis scoala din Romania?
— Am locuit in Paris 25 de ani si la un moment dat parea ca etapa pariziana se cam incheiase. M-am reintors la Piatra Neamt si am inceput sa povestesc despre uleiurile esentiale. Nu pot sa spun ca nu erau deloc cunoscute, dar nu erau percepute la adevarata lor valoare, lumea nu stia foarte multe despre beneficiile lor. Pe mine m-au ajutat foarte mult, mi-am sustinut si familia atunci cand a avut probleme de sanatate si am decis sa impart din cunoastere. Asa am deschis, in 2012, prima Scoala de Aromaterapie Stiintifica din Romania. S-a intamplat sa fie la Iasi, apoi am creat grupuri de lucruri in toata tara.
„Corpul stie sa directioneze ajutorul acolo unde este nevoie”
— Cum functioneaza aromaterapia? Care este mecanismul vindecarii din sticluta?
— Nu e niciun secret. Mucoasa nazala este foarte senzitiva si in momentul in care mirosim un anumit lucru, fie ca este mancare, parfum, bautura, orice, dureaza doar 20 de secunde ca informatia sa ajunga la creierul limbic, de unde este transmisa in intreg organismul. Corpul stie sa directioneze ajutorul acolo unde este nevoie, noi doar oferim instrumentul.
— Care sunt etapele unui tratament?
— Primul pas este deparazitarea. Nu plecam la drum fara a curata tractul intestinal. Se stie ca majoritatea bolilor au acolo centrul de pornire, iar medicina chinezeasca a demonstrat acest lucru. In deparazitare se recomanda coriandru, spre exemplu, doza fiind stabilita impreuna cu persoana care are nevoie de ajutor. Dureaza 21 de zile, cu o pauza de 10 zile, apoi repetam. Urmatoarea etapa, tot de 21 de zile, este detoxifierea ficatului, pentru care folosim ulei de telina sau de lamaie, dar si altele. Evident, in aceasta perioada se recomanda si regim alimentar fara cafea, alcool si orice produs alimentar de culoare alba – faina, zahar, branza de vaci. In tot acest timp lucram si pe sistemul emotional, apoi intervenim pe afectiune. Actionam holistic. Oferim ajutor pe baze solide, discutam cu pacientii ca sa aflam si cauza emotionala a bolii sau tulburarii. Se stie ca orice afectiune are la baza o tulburare emotionala care netratata, somatizeaza.
„E foarte greu sa faci performanta cu bani putini”
„Terapeutul este un mentor pentru pacient”
— Exista mai multe categorii de uleiuri – unele pentru uz intern, altele doar pentru extern. De care folosesti?
— Eu lucrez numai cu produse certificate medical, cu uleiuri de inalta puritate, fabricate de o firma belgiana si alta americana, lideri de piata. Este nevoie de atentie si de incredere in folosirea produselor de uz interne, trebuie sa aiba toate avizele organismelor de certificare. Cele de uz extern merg foarte bine pentru masaje, pentru baile parfumate, pentru aromatizarea interioarelor.
— Asociezi tratamentele intern si cel extern?
— De fiecare data. Eu am o abordare holistica, pe care mi-am format-o si la studiile din Franta, si la Scoala de Medicina Germanica a dr. Hammer, apoi si la cursurile de Raindrop pe care le-am facut in Austria cu Silvia Knotzer, un specialist foarte bun. Terapeutul este un mentor pentru pacient si este important sa urmareasca absolut tot ce se intampla in fiinta celui cu care lucreaza. Cum am mai spus – trup- minte- suflet. Avem grija de toate fiindca asa suntem construiti – nu poti vindeca intregul daca unele parti raman in suferinta.
— Putem folosi uleiurile esentiale si in scop preventiv? Cum ar arata o rutina zilnica?
— In primul rand este important sa spunem ca scopul oricarui tratament, indiferent de natura lui, este stabilirea echilibrului. Atunci cand in structurile noastre apare dezordinea este bine de stiut ca boala nu este foarte departe. Ca urmare, echilibrul, starea de bine sunt esentiale pentru sanatate. Ce ne este de ajutor in dobandirea linistii interioare? Musetelul, lavanda, mandarina ar fi cateva sugestii. Daca avem probleme de natura bacteriana sunt recomandate cuisoarele sau oregano. Rozmarinul este de ajutor in problemele hepatice, eucaliptul atunci cand avem o afectiune respiratorie. Dafinul ne aduce mereu inspiratie, iar menta si lamaia sunt de mare ajutor in comunicare. Doua picaturi turnate in podul palmei sau la incheieturile mainilor alunga emotiile cand avem de sustinut o prezentare, un discurs, cand ne adresam unui public larg.