La sfârșitul anilor ’60, gripa din Hong Kong a fost lăsată să își facă de cap până când a fost introdus un vaccin.
Locul de obârșie al panemiei a fost (cum altfel?) China, și a înghițit rapid orașul Wuhan, înainte de a fi adusă pe tot globul de zborurile comerciale și către navele maritime, în cele din urmă ucidând peste 1 milion de oameni, din care peste 100.000 numai în Statele Unite, potrivit The Wall Street Journal. citat de către Forbes.ro.
Noul virus a declanșat starea de urgență în New York, a provocat atâtea decese la Berlin încât cadavrele au fost depozitate în tunelurile metroului, a copleșit spitalele londoneze, iar în unele zone ale Franței a lăsat jumătate din forța de muncă să zacă la pat. Pacienții grav bolnavi care sufereau de pneumonie acută au fost puși pe ventilatoare, adesea în zadar. Atenție, nu este anul 2020, ci sfârșitul anilor 1960, iar gripa din Hong Kong mătura lumea.
Acea pandemie a durat peste trei ani și poate oferi lecții pentru ziua de azi.
Gripa din Hong Kong, cauzată de tulpina H3N2 a virusului, a venit în două valuri, al doilea fiind mult mai mortal decât primul. Un vaccin a fost dezvoltat relativ repede – cercetătorii au învățat multe de la celelalte două pandemii ale secolului XX, gripa spaniolă din 1918 și gripa asiatică din 1957, dar nu a fost disponibil pe scară largă înainte ca boala să fi atins cel de-al doilea vârf în majoritatea țărilor.
Epidemiologii avertizează acum că acest model ar putea fi repetat în cazul noului coronavirus, cu un al doilea vârf în această iarnă, când este puțin probabil ca lumea să aibă acces la un vaccin. Dar de această dată, însă, guvernele și societățile au răspuns mult diferit decât au făcut-o la sfârșitul anilor ’60.
În Germania de Vest, gunoierii au fost nevoiți să îngroape morții din cauza numărului redus de gropari.
În țările afectate, unele școli au trebuit să se închidă pe măsură ce profesorii s-au îmbolnăvit. În mai puțin de doi ani, peste 30.000 de oameni au murit în Franța și Marea Britanie și până la 60.000 în ambele părți ale Germaniei divizate, conform estimărilor recente.
Medicii spun că gripa din Hong Kong, denumită așa după ce a fost mai întâi identificată în colonia britanică de atunci, era mai puțin letală decât Covid-19, boala cauzată de noul coronavirus, dar se pare că s-a răspândit în același mod.
Cu toate acestea, guvernele nu au solicitat restricții asupra vieții publice și activității economice. Boala a fost lăsată să avanseze până când un vaccin a devenit disponibil, la aproximativ patru luni după apariția virusului.
Johann Giesecke, un epidemiolog cu experiență, care consiliază autoritățile din domeniul sănătății din Suedia, consideră că restricțiile din prezent sunt contraproductive, deoarece ratele mortalității vor crește din nou imediat ce vor fi ridicate restricțiile, forțând noi resticții.
Suedia a adoptat o abordare mai asemănătoare cu cea utilizată în timpul gripei Hong Kong. Autoritățile nu au decis închiderea magazinelor, restaurantelor sau a birourilor, lăsând virusul să se răspândească în rândul populației. Astăzi, Suedia are printre cele mai mari rate ale deceselor datorate Covid-19 ca procent din populație.
Pandemia din 1968 a ucis aproximativ 1 milion de oameni, potrivit centrului american pentru controlul și prevenirea bolilor.
