* la 35 de ani, Alexandru Pașaniuc din comuna Țibănești, județul Iași, a renunțat la cele peste 600 de oi și capre care îi aduceau notorietate în zonă * astăzi, mizează pe bovine, produse lactate cu valoare adăugată și pe o strategie de viitor * el s-a înscris la Facultatea de Zootehnie din Iași, pentru a-și consolida afacerea și pentru a construi parteneriate * povestea lui reflectă dilemele și transformările agriculturii din Moldova
La marginea comunei Țibănești, într-un sat în care se aud încă clopotele turmelor de oi, un fermier tânăr a decis să schimbe paradigma. Alexandru Pașaniuc, în vârstă de 35 de ani, a înțeles că viitorul fermei sale nu mai poate fi construit pe același model de acum zece ani. Dacă în 2020 era mândru de cele 667 de capete de oi și capre, astăzi a ajuns să se bazeze pe un nucleu mai mic de animale, dar mult mai rentabil: 40 de vaci de lapte și carne, în special din rasa Bălțată Românească.
„În perioada de vârf aveam aproape 700 de ovine. Era o mândrie, dar și o povară. Lipsa oamenilor dispuși să muncească în zootehnie și volumul imens de muncă au făcut ca modelul să devină nesustenabil. A trebuit să aleg: ori sacrific ferma, ori schimb direcția”, povestește Pașaniuc.
Schimbarea a venit firesc. A redus efectivul de oi și a crescut treptat numărul vacilor. Astăzi, media de producție la vacile sale depășește 15 litri de lapte pe zi, un prag important pentru a-l transforma într-un produs cu valoare adăugată. În fermă se produc brânzeturi cu arome speciale, iar în sezonul rece accentul cade pe cașcaval și cașcaval afumat. „Ceea ce nu trece testul rentabilității dispare. Sub 10 litri pe zi nu mai păstrez. Produsele trebuie să fie competitive, iar clientul simte imediat diferența”, subliniază fermierul.
De la fermă la facultate
Ce îl diferențiază pe Alexandru Pașaniuc de mulți alți fermieri din zonă nu este doar curajul de a schimba direcția, ci și faptul că a înțeles importanța educației. S-a înscris la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare, specializarea Zootehnie, la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.
„Zootehnia am învățat-o în grajd, la propriu. Dar dacă vrei să crești, trebuie să aduci lângă tine și știința. Facultatea e un loc unde înveți, dar și unde faci networking. E nevoie să vezi cum gândesc alți oameni, să discuți cu specialiști, să faci schimb de experiență. Practica și teoria merg împreună, altfel rămâi blocat”, spune tânărul.
Dilema fermierilor din Moldova
Povestea lui Pașaniuc este mai mult decât o experiență personală. Este o oglindă a realităților cu care se confruntă tot mai mulți fermieri din Moldova: lipsa forței de muncă, schimbările pieței, presiunea pe prețuri și nevoia de a adăuga valoare prin produse finite.
Regiunea Iașului a fost ani întregi un bastion al oieritului, dar mulți crescători de ovine au renunțat sau și-au redus efectivele. Motivele sunt aceleași: oameni puțini și greu de găsit, costuri mari și piață imprevizibilă. În schimb, cei care au avut curajul să se orienteze spre bovine, procesare sau nișe precum porcul Mangalița au reușit să reziste și să își asigure o șansă reală la profit.
„Nu mai merge să fii doar producător de materie primă. Trebuie să vinzi brânză, cașcaval, lapte ambalat. Trebuie să gândești ca un antreprenor, nu doar ca un crescător. Agricultura de azi cere strategie și adaptare”, adaugă fermierul din Țibănești.
Alexandru Pașaniuc nu și-a părăsit rădăcinile, dar a ales să își deschidă orizonturile. În timp ce fermele tradiționale din comunele ieșene se sting încet, el alege să rămână pe pământul natal, dar cu o mentalitate orientată spre viitor. Ferma lui devine astfel un exemplu despre cum poate arăta zootehnia modernă: mai puțin volum, mai multă calitate, mai multă tehnologie și o legătură directă cu mediul academic din Iași.
La 35 de ani, Alexandru Pașaniuc din Țibănești demonstrează că succesul în agricultură nu mai stă în numărul de animale, ci în viziune, în capacitatea de adaptare și în curajul de a îmbina tradiția cu inovația. Între grajdurile fermei și sălile de curs de la Iași, el construiește un drum nou pentru zootehnia din Moldova.