* în județ, industria frumuseții a ajuns la o cifră de afaceri de peste 77,4 milioane de lei – echivalentul a aproape 18 milioane de euro * saloanele, clinicile de estetică și centrele de îngrijire nu mai vând doar servicii, ci un statut social * în spatele oglinzilor se ascunde o piață care crește constant, o presiune culturală și o miză economică pe care puțini o văd clar * cea mai mare și mai profitabilă firmă este o fostă cooperativă comunistă
În Iași, frumusețea a devenit o industrie în toată regula. Ce altădată era un serviciu ocazional — coaforul de sâmbătă, machiajul de nuntă, manichiura „pentru sărbători” — a devenit astăzi o rutină lunară, uneori săptămânală. Datele economice confirmă amploarea fenomenului: potrivit celor mai recente bilanțuri fiscale, firmele din județ care activează sub codul CAEN 9602 („coafură și alte activități de înfrumusețare”) au generat o cifră de afaceri totală de aproximativ 77,4 milioane de lei, adică 17,6 milioane de euro. În sector lucrează aproape 1.000 de angajați și peste 500 de entități comerciale.
Într-un oraș mare precum Iașul, unde apariția publică și imaginea profesională contează enorm, aceste cifre nu surprind. Frumusețea nu mai este doar un moft, ci un capital de imagine – o investiție care se traduce în încredere, validare socială și vizibilitate.
De la cooperative la centre premium
Industria locală are o istorie aparte. Liderul de piață actual este o veche societate cooperatistă, moștenită din anii comunismului, care s-a adaptat treptat la economia modernă și a ajuns să depășească 6 milioane de lei cifră de afaceri anuală. Pe lângă ea, există zeci de saloane moderne, studiouri de remodelare și clinici estetice private, multe deschise de antreprenori tineri, care au reușit să construiască branduri locale puternice. Segmentul mediu, cu cifre de afaceri între 500.000 și 2 milioane de lei, s-a dovedit cel mai profitabil — flexibil, agil și aproape de client. Acest amestec de vechi și nou, de tradiție și inovație, face din Iași un caz interesant în economia esteticii românești: un oraș care a trecut de la cooperativele comuniste la francize de beauty contemporane, fără să-și piardă busola economică.
Cât valorează imaginea
Pentru consumatorul modern, imaginea a devenit o extensie a identității. În mediul urban, aspectul personal nu mai e doar o chestiune de estetică, ci o formă de comunicare. Fie că este vorba despre un interviu de angajare, o postare pe rețelele sociale sau o întâlnire de afaceri, „a arăta bine” s-a transformat într-o condiție aproape tacită.
În consecință, frumusețea costă. Procedurile rapide, tratamentele neinvazive și întreținerea constantă au transformat cheltuielile estetice într-un buget lunar stabil. Dintr-un serviciu ocazional, estetica a devenit o obligație socială, iar presiunea de a te menține „la zi” cu standardele vizuale este tot mai mare.
Dincolo de aparențe
În spatele cifrelor frumoase se ascund și realități mai puțin estetice. Presiunea de a arăta impecabil, amplificată de rețelele sociale și de cultura „fără riduri, fără defecte”, a creat o nouă formă de dependență: aceea a întreținerii continue.
Pentru mulți, imaginea devine o formă de anxietate. La Iași, unde expunerea socială e intensă, cheltuielile pentru servicii de înfrumusețare au început să depășească, în unele cazuri, costurile educației, culturii sau sănătății preventive.
Antropologic, fenomenul spune multe: frumusețea s-a democratizat, dar și s-a industrializat. Ceva intim și personal a fost transformat într-un proces standardizat, tarifat și cuantificabil. Industria frumuseții din Iași reflectă fidel spiritul locului: ambițios, competitiv, creativ, dar și vulnerabil la presiunea aparențelor. Faptul că aproape 18 milioane de euro s-au cheltuit într-un singur an pe servicii de înfrumusețare spune mai mult decât orice slogan publicitar. Spune povestea unui oraș care se caută, se îngrijește și se judecă prin imagine.
Frumusețea, la Iași, e mai mult decât un business: e o oglindă socială. Strălucitoare, dar și crud de sinceră.