Peste 50.000 de angajați din sistemul public ieșean ar putea rămâne fără indemnizația de hrană, unul dintre drepturile salariale care, în ultimii ani, a contat mai ales pentru bugetarii cu venituri medii și mici. În proiectul noii legi a salarizării, acest beneficiu nu mai apare, ceea ce înseamnă că, dacă forma actuală va fi păstrată, mii de profesori, angajați din administrație, personal auxiliar, salariați din sănătate și asistență socială ar putea pierde 347 de lei pe lună.
Măsura nu este încă aplicată, iar proiectul se află în etapa discuțiilor. Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, potrivit variantei aflate în lucru. Totuși, simpla eliminare a indemnizației de hrană din proiect a deschis deja o temă sensibilă: cât mai poate fi comprimat venitul bugetarilor, în special în orașe mari precum Iașul, unde costurile de trai au crescut vizibil în ultimii ani?
În prezent, indemnizația de hrană este de 347 de lei lunar și se acordă doar angajaților plătiți din fonduri publice care au salarii nete de până la 6.000 de lei inclusiv. Pragul a fost redus față de anii anteriori, când limita era de 8.000 de lei net. Practic, o parte dintre angajații cu vechime mai mare sau cu salarii care au depășit noul plafon au pierdut deja acest drept. Proiectul noii salarizări merge însă mai departe și elimină posibilitatea acordării indemnizației.
La Iași, impactul poate fi major. Județul are una dintre cele mai mari concentrări de personal bugetar din regiunea Moldovei, prin rețeaua de școli, spitale, universități, primării, servicii sociale și instituții publice județene sau deconcentrate. Datele statistice arată că, în administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială lucrează peste 48.000 de salariați. Dacă sunt adăugate și alte structuri finanțate din bani publici, numărul angajaților vizați trece de pragul de 50.000.
Bani mai puțini pentru mâncare
Cea mai expusă categorie rămâne învățământul. În județul Iași, școlile, grădinițele, liceele și instituțiile conexe au aproape 19.000 de angajați. Pentru profesori, dar și pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic, indemnizația de hrană a fost una dintre puținele componente fixe care mai completau venitul lunar. În cazul salariaților cu lefuri aflate aproape de pragul de eligibilitate, pierderea celor 347 de lei poate însemna mai puțini bani pentru alimente, transport, utilități sau rate.
Sindicatele din educație au reclamat deja, în ultimele luni, faptul că acordarea indemnizației doar până la pragul de 6.000 de lei net creează situații considerate nedrepte. Un profesor cu vechime mai mare poate ajunge să piardă drepturi pe care le primește un coleg cu vechime mai mică, doar pentru că salariul său trece ușor peste plafon. În acest context, eliminarea completă a indemnizației ar transforma o problemă punctuală într-o tăiere aplicată la scară largă.
În sănătate și asistență socială, discuția este la fel de delicată. Iașul funcționează ca centru medical regional, cu spitale care primesc pacienți din toată Moldova. În spatele acestei presiuni se află mii de angajați: personal medical, auxiliar, administrativ și de îngrijire. Pentru o parte dintre ei, indemnizația de hrană nu este un avantaj simbolic, ci o sumă care acoperă cheltuieli concrete într-o lună obișnuită.
Administrația publică este o altă zonă vizată. Primării, instituții județene, servicii publice și structuri deconcentrate depind de personal administrativ, tehnic și de specialitate. Deși imaginea publică a bugetarului este adesea asociată cu stabilitatea, realitatea veniturilor este mult mai amestecată. Nu toți angajații de la stat au salarii mari, iar multe posturi de execuție se află în zona veniturilor medii.