„Prefer adrenalina și savoarea contactului direct și nemediat cu publicul din sala de teatru”

 * dialog cu actorul Adrian Nicolae, de la Teatrul Nottara, interpretul personajului Randle Patrick McMurphy din piesa „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, care va fi prezentată în prima zi a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, organizat de către Teatrul „Luceafărul”.

– Cum a fost pentru tine întâlnirea cu Randle McMurphy din „Zbor deasupra unui cuib de cuci”? Este un rol intens, provocator, dar și plin de nuanțe – ce ți-ai propus să aduci personal în interpretarea acestui personaj?

– Intensitatea lucrului la rol a fost direct proporțională cu intensitatea rolului. Provocarea cea mai mare a fost să fiu credibil într-un personaj atât de liber și de necenzurat, indiferent de consecințe. Ce am încercat a fost să minez un pic aura de erou care înconjoară personajul. Să explorez și dimensiunea lui măruntă – e, totuși, un infractor mărunt, narcisic și manipulator, al cărui răspuns eroic la abuzurile și nedreptățile „sistemului” e motivat mai degrabă de un orgoliu exacerbat decât de noțiunea de „dreptate”. Am avut norocul de a fi ajutat în această explorare de colegi foarte capabili și dedicați, dintre care aș nominaliza în mod special pe partenerul meu de rol Șerban Gomoi, care prin talentul și naturalețea lui a reușit să facă experiența acestor repetiții cu dublă distribuție mult mai lejeră și mai productivă.

– „Zbor deasupra unui cuib de cuci” e un spectacol clasic, cu un impact uriaș. Cum ați reușit, tu și trupa Teatrului Nottara, să-l aduceți aproape de publicul de astăzi?

– Nu cred că ne-am propus neapărat să „aducem la zi” textul, povestea e atât de bună încât reușește să fie actuală și fără ajutorul nostru. Îmi e greu să îmi imaginez că tema spectacolului – individul în conflict cu un sistem opresiv – va îmbătrâni vreodată. Sigur, e meritul regizorului Vlad Cristache că nu s-a împotrivit textului și că s-a concentrat pe detaliile care conturează cinismul acestui sistem și pe construirea unor situații scenice profitabile pentru toți actorii din echipă.

– Ce diferență simți între a lucra la teatru și a lucra pe platoul de filmare? Ai jucat și în film, în comedii foarte apreciate – ce îți cere mai multă energie și ce îți oferă cea mai mare satisfacție?

– Pentru mine sunt două meserii diferite. Fiecare are consumul și satisfacțiile ei. Dar trebuie să recunosc că prefer adrenalina și savoarea contactului direct și nemediat cu publicul din sala de teatru.

–  Ești recunoscut pentru umorul tău special, atât pe scenă, cât și în afara ei. Cum te ajută umorul atunci când abordezi roluri dramatice sau foarte serioase?

– Umorul e un instrument foarte bun pentru contrast. O situație dramatică dobândește putere și emoție atunci când nu vine după o altă situație dramatică. La fel, un pic de comic în mijlocul celei mai negre nenorociri vine ca o surpriză și o descărcare. Comicul și tragicul se potențează foarte frumos unul pe celălalt, pe scenă ca și în viață. Și, strict interpretativ, rigoarea pe care o cere comedia, unde timingul e totul, e de mare ajutor atunci când construiești roluri dramatice.

– Dacă ar fi să alegi un rol care te-a schimbat ca om, nu doar ca actor, care ar fi acela și de ce?

– Louis în „Îngeri în America”, direcția de scenă Victor Ioan Frunză. Profesional, mi-a demonstrat că personajele trebuie apărate cu ferocitate, mai ales atunci când greșesc. Pentru că asta le face umane. Iar personal, m-a făcut mai empatic și mai înțelept.

 – Festivalul de Teatru pentru Tineri de la Iași aduce în prim-plan o generație nouă de spectatori. Ce mesaj le-ai transmite tinerilor care descoperă acum teatrul și poate chiar se gândesc să urmeze această profesie?

– Să-și savureze începuturile. Să nu-și piardă curiozitatea. Să nu devină suficienți. Să nu uite că au o singură viață și că au voie să se răzgândească fără ca asta să echivaleze cu o înfrângere.

 

– Cum vezi viitorul teatrului românesc într-o lume în care filmul, serialele și platformele online atrag tot mai mult publicul?

– Teatrul românesc traversează o perioadă bună, în care publicul s-a întors în săli. O dovedesc atât de multe spectacole ale căror bilete se epuizează imediat. În ceea ce privește conținutul, îmi amintesc des un lucru pe care l-a spus o mare actriță britanică, Fiona Shaw, prin anii ‘90 – „Teatrul de azi se străduiește să împlinească așteptările publicului. Dar menirea lui era să le depășească”.

 – Ai o rutină personală înainte de spectacolele mari? Ce te ajută să intri în pielea personajului și să te eliberezi de emoții?

–  Indiferent dacă spectacolele sunt mari sau mici, îmi repet tot textul personajului în ziua spectacolului. Și chiar înainte de spectacol îmi aloc un pic de timp singur, să-mi adun gândurile pentru ce am de făcut.

– Dacă ar fi să-ți imaginezi o comedie scrisă special pentru tine și trupa Nottara, ce temă ți-ar plăcea să aibă și ce tip de personaj ai vrea să interpretezi?

–  Nu visez să joc un anumit tip de personaj. Dimpotrivă, îmi place să fiu surprins și scos din zona de confort de provocări diverse. Mi-e tare frică de plafonare și aș vrea să joc lucruri pe care nu le-am mai jucat.

 

Spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, după romanul lui Ken Kesey, în regia lui Vlad Cristache, va putea fi urmărit pe data de 2 octombrie, de la ora 19:00, la Teatrul Luceafărul, sala mare.

Distribuția: Adrian Nicolae, Șerban Gomoi, Florin Piersic Jr., Isabela Neamțu, Răzvan Bănică, Sorina Ștefănescu, Irina Ștefan, Raluca Jugănaru, Rareș Andrici/Tudor Cucu-Dumitrescu, Ionuț Grama, Dan Bordeianu, Ion Grosu, Mihai Marinescu, Mircea Teodorescu.

Randle Patrick McMurphy este personajul principal masculin din romanul și piesa „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (One Flew Over the Cuckoo’s Nest) scrisă de Ken Kesey. Un rebel și un nonconformist, McMurphy este un bărbat care, pentru a scăpa de închisoare, se declară nebun și ajunge într-un spital de psihiatrie. Carismatic și plin de energie, spre deosebire de ceilalți pacienți, resemnați și controlați de autoritatea severă a asistentei-șefe Ratched, McMurphy aduce viață, umor și spirit de luptă în salon. Simbol al libertății și al rezistenței, prin atitudinea lui sfidătoare, el devine catalizatorul trezirii celorlalți pacienți, încercând să le redea curajul și demnitatea. În filmul celebru din 1975, rolul lui McMurphy a fost interpretat magistral de Jack Nicholson, iar personajul a rămas un reper în istoria teatrului și cinematografiei.

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânără, organizat de către Teatrul „Luceafărul” și curatoriat de către teatrologul Oltița Cîntec, manager interimar al instituției, ajunge în acest an la cea de-a XVIII-a ediție. Evenimentul se va derula în perioada 2-8 octombrie, cu un prolog pe 20 și 27 septembrie.