* dialog cu doamna Ionela Anghelina, președinta OFA Craiova

Cu aproape 25 de ani de experiență în IT și contact direct cu sute de companii din domenii diferite, Ionela Anghelina vorbește despre una dintre cele mai mari vulnerabilități ale firmelor românești: digitalizarea făcută fără strategie. Președinta OFA Craiova explică de ce multe companii cumpără instrumente pe care nu ajung să le folosească eficient, ce ar trebui să digitalizeze mai întâi un IMM și de ce antreprenorii au nevoie de procese clare, nu doar de tehnologie. În același timp, ea vorbește despre provocările femeilor antreprenor din Oltenia, despre rolul networkingului și despre așteptările de la ediția din acest an a Caravanei OFA.

– Aveți aproape 25 de ani de experiență în IT și ați lucrat cu sute de companii din domenii foarte diferite. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le vedeți astăzi în firmele românești când vine vorba despre digitalizare?

– Multe firme confundă digitalizarea cu achiziția de software — cumpără un CRM, un ERP sau o platformă, dar nu schimbă și procesul din spate. Rezultatul: un instrument scump, folosit la 10% din capacitate sau abandonat după câteva luni.

A doua greșeală frecventă este lipsa unui responsabil intern clar pentru implementare. Digitalizarea este tratată ca „proiect IT”, nu ca schimbare de business, și rămâne izolată într-un departament, fără adopție reală din partea vânzărilor, operaționalului sau managementului.

– Se vorbește mult despre inteligență artificială, automatizare și transformare digitală, dar pentru multe IMM-uri acestea rămân concepte destul de abstracte. Care sunt primele lucruri pe care un antreprenor ar trebui să le digitalizeze pentru a vedea rezultate reale în business?

– Înainte de AI sau automatizare avansată, un IMM are nevoie de o bază solidă — evidența clienților și a vânzărilor într-un singur loc, nu în Excel-uri paralele, un flux clar de la lead la contract și digitalizarea documentelor esențiale: oferte, contracte, semnătură electronică.

Abia după ce aceste fundamente sunt solide, automatizarea și AI-ul aduc valoare reală — altfel doar automatizezi haosul mai repede.

– Din experiența dumneavoastră în management, marketing și vânzări, ce diferențiază în 2026 o firmă care reușește să crească de una care rămâne blocată, chiar dacă are un produs sau un serviciu bun?

– Diferența nu stă în calitatea produsului, ci în disciplina proceselor din jurul lui. Firmele care cresc au un sistem clar de vânzări, nu depind de „inspirație” sau de un singur om-cheie, măsoară ce funcționează și ajustează repede și investesc constant în relația cu clientul după vânzare, nu doar în achiziție.

Firmele blocate au adesea un produs bun, dar cresc „accidental”, fără un proces repetabil.

– Conduceți OFA Craiova într-un oraș cu un mediu antreprenorial tot mai activ. Care sunt principalele nevoi pe care le vedeți în acest moment în rândul antreprenoarelor din Craiova și din Oltenia?

– Antreprenoarele din Craiova și din Oltenia se confruntă, în principal, cu trei tipuri de nevoi. Prima este accesul la finanțare — multe pornesc afaceri mici, autofinanțate, și le lipsesc informațiile sau contactele pentru a accesa credite, fonduri europene sau investiții.

A doua este mentoratul — nevoia de a discuta cu alte femei care au trecut deja prin etapele de creștere, de la primii angajați până la primele decizii dificile de business, fără să reinventeze roata singure.

A treia, poate cea mai greu de rezolvat pentru că se pierde în rutina zilnică, este lipsa de timp și de resurse pentru digitalizare. Multe antreprenoare gestionează simultan operaționalul, vânzările și administrativul, iar transformarea digitală rămâne mereu „pentru mai târziu”, deși ar economisi exact timpul de care au nevoie.

Nu cred, însă, că aceste nevoi diferă semnificativ în funcție de regiune sau oraș. Le regăsesc la fel de des la antreprenoare din Craiova ca și în discuțiile cu firme din alte zone ale țării. Sunt provocări structurale ale mediului antreprenorial românesc, nu particularități locale.

– Networkingul este invocat foarte des în mediul de afaceri. Când devine el cu adevărat util și cum poate fi transformat dintr-un simplu schimb de cărți de vizită în colaborări, contracte și proiecte concrete?

– Networkingul devine util când depășește schimbul de cărți de vizită și se transformă în follow-up concret — o discuție reală despre o nevoie specifică, urmată de o acțiune: o recomandare, o prezentare sau o colaborare testată la scară mică.

Cheia stă în continuitate: relațiile care generează contracte sunt cele întreținute constant, nu doar activate la evenimente.

– Ați avut contact cu peste 500 de firme. Dacă ar fi să faceți un „diagnostic” al antreprenoriatului românesc de astăzi, care credeți că sunt punctele sale forte și unde avem încă cele mai mari vulnerabilități?

– Prin diversificarea serviciilor AMC WebSoft, în ultima perioadă am avut ocazia să întâlnesc antreprenori de la mii de firme. Un punct forte este reziliența și capacitatea de adaptare rapidă, mai ales în cazul firmelor mici, care își schimbă modelul de business mult mai rapid decât corporațiile. O vulnerabilitate este planificarea pe termen lung și guvernanța. Multe afaceri românești rămân dependente de fondator, fără procese sau echipă pregătită să preia decizii, ceea ce le limitează scalarea. La acestea se adaugă lipsa de digitalizare, care întârzie și mai mult tranziția către procese repetabile și scalabile.

– Caravana OFA ajunge în septembrie și la Craiova, într-o ediție dedicată leadershipului antreprenorial și inovației pentru o economie sustenabilă. Ce teme credeți că sunt cele mai importante pentru antreprenorii din regiune și cu ce ați vrea să plece concret participanții după întâlnirea de la Craiova?

– Leadershipul antreprenorial și inovația pentru o economie sustenabilă sunt teme care ating direct provocarea reală a multor antreprenori din regiune — cum cresc fără să ardă resursele umane, financiare și de timp și cum rămân relevanți pe termen lung.

Îmi doresc ca participanții să plece de la eveniment cu una-două acțiuni aplicabile imediat, nu doar cu inspirație — poate un prim pas de digitalizare, un contact de continuat sau o decizie de leadership pe care să o ia în următoarele 30 de zile.